SCOALA GIMNAZIALA „O. BANCILA” CORNI
DIRECTOR: PINZARU MIHAELA
CONSILIER SCOLAR: AILENEI SINZIANA
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument
În anul 2008, datele statistice oferite de studiile din
România privind fenomenul copiilor singuri acasă au arătat că, la nivel
naţional, 350.000 de copii, reprezentând circa 7% din totalul populaţiei cuprinse înte 0 – 18 ani, aveau
cel puţin un părinte plecat în străinătate.
Dintre aceştia:
▪ 157.000 de copii
aveau doar tatăl plecat;
▪ 67.000 de copii
aveau doar mama plecată;
▪ 126.000 de
copiii aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate.
În cifre absolute, pe ansamblul populaţiei 0 – 18 ani,
fenomenul evidenţiază o amploare semnificativă, de masă:
▪ 350.000 de copii
ai căror părinţi sunt plecaţi în prezent;
▪ 400.000 de copii
care au avut la un moment dat unul sau ambii părinţi plecaţi.
În concluzie, din circa 5 milioane de copii, cât are în
prezent România, se poate vorbi de aproape 750.000 de copii care au fost
afectaţi, într-o anumită măsură, de migraţia părinţilor.
Studiile efectuate asupra copiilor lăsaţi singuri acasă
prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate relevă faptul
că lipsa părinţilor pe perioade de timp îndelungate poate avea efecte negative
semnificative asupra sănătăţii şi dezvoltării personalităţii acestora.
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi presupune
perturbarea echilibrului intern al familiei, deoarece toţi membrii familiei trebuie
să se reorganizeze şi să se adapteze la noua situaţie. Procesul e unul
îndelungat, iar această perioadă este resimţită ca o criză. În unele familii,
plecarea părinţilor este un eveniment pregătit din timp astfel încât copiii
sunt la curent cu schimbarea ce va urma. Din nefericire, există situaţii în
care copiii nu sunt informaţi şi nici angajaţi în decizii cu privire la
plecarea părinţilor, iar acest lucru creşte posibilitatea ca plecarea
părinţilor să devină un eveniment de viaţă psihotraumatizant pentru aceştia.
Riscurile la care sunt expuşi copiii singuri acasă, pe
fondul privării afective, sunt următoarele:
▪ sentimente de abandon, de nesiguranţă, tristeţe,
anxietate, stări depresive, toate ca urmare
a dorului de părinţi, a nevoii de afecţiune părintească, de apreciere din
partea părinţilor şi pe fondul dezvoltării unor distorsiuni cognitive;
▪ atitudine de indiferenţă, încăpăţânare care poate
merge uneori până la comportament agresiv ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie;
▪ absenţa aspiraţiilor pe termen lung (nu se pot proiecta în viitor) sau prezenţa unor aspiraţii nerealiste determinate de
distorsiuni cognitive de genul: „Ca să ai bani nu trebuie să înveţi.”, „Când
voi fi mare o să plec şi eu să muncesc în străinătate şi pentru asta nu trebuie
carte.” etc.;
▪ supraîncărcare cu roluri: lipsa abilităţilor de a face faţă responsabilităţilor de
adult: gătit, menaj spălatul hainelor, plata facturilor lunare, îngrijirea şi
creşterea fraţilor mai mici;
▪ deteriorarea conduitei şcolare: scăderea performanţelor şcolare, absenteism, risc de
abandon şcolar, conflicte cu profesorii şi colegii;
▪ risc de a dezvolta comportamente (pre)delincvente: pot intra în anturaje cu influenţe negative,
comportament agresiv, abuz de substanţe;
▪ risc ridicat de vulnerabilitate: la abuz fizic, emoţional şi sexual; la exploatare prin
muncă, la exploatare sexuală şi la trafic de copii.
Obiectivul general / scopul:
● Oferirea de suport copiilor cu părinţi
plecaţi în străinătate în scopul îmbunătăţirii stării de bine a acestora,
dezvoltării personale şi integrării optime în viaţa socială şi în activitatea
şcolară
Obiectivele specifice:
▪
Intervenţie psiho-socială pentru
prevenirea şi combaterea efectelor neglijării copiilor de către părinţii
plecaţi în străinătate
▪ Facilitarea cunoaşterii de sine şi dezvoltarea abilităţilor de autoreglare
şi control emoţional / stabilitate emoţională în relaţiile sociale
▪ Sprijinirea copiilor pentru a-şi dezvolta competenţe relaţionale
▪ Identificarea provocărilor vieţii independente şi
informarea privind riscurile acesteia
▪ Devoltarea competenţelor necesare copiilor
pentru o viaţă independentă în vederea
dezvoltării capacităţii de acomodare cu noul statut şi cu responsabilităţile
implicite
▪ Formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor
şi de luare a deciziilor, esenţiale pentru a face faţă multor experienţe
stresante
▪ Stimularea copiilor să reflecteze asupra
diferitelor aspecte ale sănătăţii în scopul adoptării unui stil de viaţă
sănătos
▪ Dezvoltarea abilităţilor şi comportamentelor
pro-sociale
▪ Prevenirea comportamentelor de risc
▪ Identificarea disciplinelor şcolare la care
copilul întâmpină dificultăţi şi a metodelor de îmbunătăţire a performanţelor
la aceste materii
▪ Îndrumarea vocaţională a copiilor, în special a
celor din anii terminali, pentru continuarea studiilor
Grupul tinta:
Beneficiarii directi:
-elevii de la Scoala Gimnaziala „O. Bancila” Corni, Scoala cu cl. I-VIII
Sarafinesti, Scoala cu cl. I-IV Mesteacan, Scoala cu cl. I-IV Balta-Arsa,
Gradinita cu program normal nr. 1 Corni, Gradinita cu program normal nr. 2
Corni, Gradinita cu program normal Sarafinesti, Gradinita cu program normal
Mesteacan, Gradinita cu program normal Balta-Arsa.
Beneficiarii indirecti: familiile
elevilor, intreaga comunitate
Durata proiectului: octombrie 2013 – iunie 2014
Activităţi propuse, în ordinea
în care se vor desfăşura :
1.
“Fenomenul SINGUR ACASĂ”
2.
„Generaţia COPII CU PĂRINŢI LA DISTANŢĂ ”
3.
„Copiii singuri acasă au nevoie
de suport emoţional”
4.
„Învăţ să am încredere în mine”
5.
„Provocările vieţii independente”
6.
„Eu şi viitorul meu”
7.
„Permanent alături de tine!”
8.
„SINGUR ACASĂ la ora bilanţului!”
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării
proiectului, precum si metodele de
evaluare a acestor rezultate:
- creşterea gradului de
implicare a elevilor, profesorilor, părinţilor rămaşi acasă / tutorilor,
comunităţii locale în acţiunile de asistenţă socială şi psihologică a copiilor
cu părinţi la distanţă;
- dezvoltarea
orizontului de cunoaştere al elevilor;
- dezvoltarea de abilităţi
sociale în rândul grupului ţintă;
-
formarea
şi dezvoltarea competenţelor de viaţă independentă a copiilor / adolescenţilor
cu părinţi plecaţi în străinătate implicaţi în proiect;
-
reducerea
incidenţei comportamentelor de risc în rândul elevilor care au părinţi plecaţi
în străinătate
Modalitatea de evaluare şi
indicatorii de evaluare ai proiectului
Cantitativă
- Centralizarea numărului de participanţi, la fiecare
activitate, şi în total la activităţi
- Se
urmăreşte o participare de cel puţin 75% din numărul propus iniţial.
Calitativă:
-
Impactul
pe care l-a produs proiectul asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi
(schimbări rezultate, beneficii – altele decât cele preconizate);
-
Interesul
manifestat faţă de proiect şi nivelul de implicare a elevilor, profesorilor, părinţilor rămaşi acasă /
tutorilor, comunităţii locale în acţiunile de asistenţă socială şi psihologică
a copiilor cu părinţi la distanţă;
-
Gradul
de satisfacţie faţă de modul în care proiectul a răspuns aşteptărilor beneficiarilor;
-
Date
calitative referitoare la derularea proiectului: valori, percepţii, opinii, observaţii, judecăţi de
valoare;
Indicatori de realizare:
- Nr. participanţi la
activităţile propuse
- Materiale video, foto
- Raportul final de evaluare