SINGUR ACASĂ

SCOALA GIMNAZIALA  „O. BANCILA” CORNI

DIRECTOR: PINZARU MIHAELA

CONSILIER SCOLAR: AILENEI SINZIANA

PREZENTAREA PROIECTULUI

 Argument

În anul 2008, datele statistice oferite de studiile din România privind fenomenul copiilor singuri acasă au arătat că, la nivel naţional, 350.000 de copii, reprezentând circa 7% din totalul populaţiei cuprinse înte 0 – 18 ani, aveau cel puţin un părinte plecat în străinătate.

Dintre aceştia:

▪     157.000 de copii aveau doar tatăl plecat;

▪     67.000 de copii aveau doar mama plecată;

▪     126.000 de copiii aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate.

În cifre absolute, pe ansamblul populaţiei 0 – 18 ani, fenomenul evidenţiază o amploare semnificativă, de masă:

▪     350.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în prezent;

▪     400.000 de copii care au avut la un moment dat unul sau ambii părinţi plecaţi.

În concluzie, din circa 5 milioane de copii, cât are în prezent România, se poate vorbi de aproape 750.000 de copii care au fost afectaţi, într-o anumită măsură, de migraţia părinţilor.

Studiile efectuate asupra copiilor lăsaţi singuri acasă prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate relevă faptul că lipsa părinţilor pe perioade de timp îndelungate poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii şi dezvoltării personalităţii acestora.

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi presupune perturbarea echilibrului intern al familiei, deoarece toţi membrii familiei trebuie să se reorganizeze şi să se adapteze la noua situaţie. Procesul e unul îndelungat, iar această perioadă este resimţită ca o criză. În unele familii, plecarea părinţilor este un eveniment pregătit din timp astfel încât copiii sunt la curent cu schimbarea ce va urma. Din nefericire, există situaţii în care copiii nu sunt informaţi şi nici angajaţi în decizii cu privire la plecarea părinţilor, iar acest lucru creşte posibilitatea ca plecarea părinţilor să devină un eveniment de viaţă psihotraumatizant pentru aceştia.

Riscurile la care sunt expuşi copiii singuri acasă, pe fondul privării afective, sunt următoarele:

▪     sentimente de abandon, de nesiguranţă, tristeţe, anxietate, stări depresive, toate ca urmare a dorului de părinţi, a nevoii de afecţiune părintească, de apreciere din partea părinţilor şi pe fondul dezvoltării unor distorsiuni cognitive;

▪     atitudine de indiferenţă, încăpăţânare care poate merge uneori până la comportament agresiv ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie;

▪     absenţa aspiraţiilor pe termen lung (nu se pot proiecta în viitor) sau prezenţa unor aspiraţii nerealiste determinate de distorsiuni cognitive de genul: „Ca să ai bani nu trebuie să înveţi.”, „Când voi fi mare o să plec şi eu să muncesc în străinătate şi pentru asta nu trebuie carte.” etc.;  

▪     supraîncărcare cu roluri: lipsa abilităţilor de a face faţă responsabilităţilor de adult: gătit, menaj spălatul hainelor, plata facturilor lunare, îngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici;

▪     deteriorarea conduitei şcolare: scăderea performanţelor şcolare, absenteism, risc de abandon şcolar, conflicte cu profesorii şi colegii;

▪     risc de a dezvolta comportamente (pre)delincvente: pot intra în anturaje cu influenţe negative, comportament agresiv, abuz de substanţe;

▪     risc ridicat de vulnerabilitate: la abuz fizic, emoţional şi sexual; la exploatare prin muncă, la exploatare sexuală şi la trafic de copii.

Obiectivul general / scopul:

●   Oferirea de suport copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate în scopul îmbunătăţirii stării de bine a acestora, dezvoltării personale şi integrării optime în viaţa socială şi în activitatea şcolară

Obiectivele specifice:

▪     Intervenţie psiho-socială pentru prevenirea şi combaterea efectelor neglijării copiilor de către părinţii plecaţi în străinătate

▪     Facilitarea cunoaşterii de sine şi dezvoltarea abilităţilor de autoreglare şi control emoţional / stabilitate emoţională în relaţiile sociale

▪     Sprijinirea copiilor pentru a-şi dezvolta competenţe relaţionale

▪     Identificarea provocărilor vieţii independente şi informarea privind riscurile acesteia

▪     Devoltarea competenţelor necesare copiilor pentru o  viaţă independentă în vederea dezvoltării capacităţii de acomodare cu noul statut şi cu responsabilităţile implicite

▪     Formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor, esenţiale pentru a face faţă multor experienţe stresante

▪     Stimularea copiilor să reflecteze asupra diferitelor aspecte ale sănătăţii în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos

▪     Dezvoltarea abilităţilor şi comportamentelor pro-sociale

▪     Prevenirea comportamentelor de risc

▪     Identificarea disciplinelor şcolare la care copilul întâmpină dificultăţi şi a metodelor de îmbunătăţire a performanţelor la aceste materii

▪     Îndrumarea vocaţională a copiilor, în special a celor din anii terminali, pentru continuarea studiilor

Grupul tinta:

Beneficiarii directi:

-elevii de la Scoala Gimnaziala „O. Bancila” Corni, Scoala cu cl. I-VIII Sarafinesti, Scoala cu cl. I-IV Mesteacan, Scoala cu cl. I-IV Balta-Arsa, Gradinita cu program normal nr. 1 Corni, Gradinita cu program normal nr. 2 Corni, Gradinita cu program normal Sarafinesti, Gradinita cu program normal Mesteacan, Gradinita cu program normal Balta-Arsa.

Beneficiarii indirecti: familiile elevilor, intreaga comunitate

Durata proiectului: octombrie 2013 – iunie 2014

Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura :

1.      “Fenomenul SINGUR ACASĂ”

2.      „Generaţia COPII CU PĂRINŢI LA DISTANŢĂ”

3.      „Copiii singuri acasă au nevoie de suport emoţional”

4.      „Învăţ să am încredere în mine”

5.      „Provocările vieţii independente”

6.      „Eu şi viitorul meu”

7.      „Permanent alături de tine!”

8.      „SINGUR ACASĂ la ora bilanţului!”

Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum si metodele de evaluare a acestor rezultate:

-   creşterea gradului de implicare a elevilor, profesorilor, părinţilor rămaşi acasă / tutorilor, comunităţii locale în acţiunile de asistenţă socială şi psihologică a copiilor cu părinţi la distanţă;

-   dezvoltarea orizontului de cunoaştere al elevilor;

-   dezvoltarea de abilităţi sociale în rândul grupului ţintă;

-   formarea şi dezvoltarea competenţelor de viaţă independentă a copiilor / adolescenţilor cu părinţi plecaţi în străinătate implicaţi în proiect;

-   reducerea incidenţei comportamentelor de risc în rândul elevilor care au părinţi plecaţi în străinătate

Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului

Cantitativă

            - Centralizarea numărului de participanţi, la fiecare activitate, şi în total la activităţi

            - Se urmăreşte o participare de cel puţin 75% din numărul propus iniţial.

            Calitativă:

-   Impactul pe care l-a produs proiectul asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi (schimbări rezultate, beneficii – altele decât cele preconizate);

-   Interesul manifestat faţă de proiect şi nivelul de implicare a elevilor, profesorilor, părinţilor rămaşi acasă / tutorilor, comunităţii locale în acţiunile de asistenţă socială şi psihologică a copiilor cu părinţi la distanţă;

-   Gradul de satisfacţie faţă de modul în care proiectul a răspuns aşteptărilor  beneficiarilor;

-   Date calitative referitoare la derularea proiectului: valori, percepţii, opinii, observaţii, judecăţi de valoare;

Indicatori de realizare:

-      Nr. participanţi la activităţile propuse

-      Materiale video, foto

-      Raportul final  de evaluare