155 DE ANI DE ÎNĂȚĂMÂNT ÎN CORNII BOTOȘANILOR

 

 

 

1.      File din istoria școlii

 

            Aniversarea unei unități școlare, și nu numai, este pentru actorii de ieri și de astăzi ai unității respective o obligație profesională de prim ordin pentru sublinierea momentului înființării și evoluției ei pe toate planurile, prezentarea rezultatelor și a performanțelor de excepție realizate, precum și a perspectivelor de dezvoltare în prezent, pe termen mediu și lung.

                Având în vedere considerentele prezentate mai sus, după împlinirea a 150 de ani de existență a acesteia, împreună cu profesorul pentru învățământul primar Alexandru Vasiliu am realizat lucrarea 150 de ani de învățământ în Cornii Botoșanilor, Editura Quadrat, Botoșani, 2016, cu o prefață intitulată Un veritabil act de identitate istorică al comunei Botoșănene Corni a fostului conf. univ. dr. Mihai Lazăr de la Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, din care cităm: Dispunând de un profil cultural polivalent, cei doi autori fac parte din intelectualitatea corneană și botoșăneană. Animați de dragoste și atașament față de localitatea în care își practică profesiunea de dascăli, si-au consacrat eforturile cunoașterii aprofundate a tezaurului natural, istoric și uman al acesteia insuficient studiat și cunoscut în trecut.

Ideea de a realiza această lucrare monografică a germinat în mintea mea încă din primii ani de activitate şi s-a materializat prin culegerea de informaţii de la foştii învăţători ai şcolii din perioada 1920-1968 şi din arhiva şcolii, prin întocmirea de comunicări despre istoria şcolii pentru momentele aniversative, aşa cum a fost cazul la aniversarea a 130 ani de la înfiinţarea şcolii la data de 23 septembrie 1995.

            Pe această linie se înscrie şi alocarea pentru istoria învăţământului din comuna Corni a 15 pagini în lucrarea Comuna Corni. Elemente de geografie şi istorie locală, Editura Axa, Botoşani, 2000, p. 137-150.

            După anul 2006, împreună cu d-l Alexandru Vasiliu,  am continuat să adunăm materiale din arhivă școlii şi din activitatea curentă (diplomele obţinute de elevi, din materialele de analiză, articole din presa judeţeană etc.) precum și de la D.J.A.N Botoșani. De mare importanţă pentru întocmirea acestei lucrări au fost discuţiile pe care le-am avut cu fostele şi actualele cadre didactice, precum şi cu foştii elevi care au urmat şcoli postliceale şi învăţământul superior.

            Lucrarea de faţă a apărut şi din nevoia de a pune la îndemâna cadrelor didactice, elevilor din comuna Corni şi a tuturor celor interesaţi, informaţii geografice, istorice şi din istoria celor 150 ani de învăţământ al satului Corni şi din satele aparținătoare.

            La acest ceas aniversar este momentul ca fiecare elev aflat astăzi pe băncile şcolii, în aceste vremuri tulburi, să înţeleagă că singura cale de a ajunge om şi a fi pe picioarele tale în viaţă este, în primul rând învăţătura, urmată de munca ca atare, decenţa şi perseverenţa.

            În aceeaşi ordine de idei considerăm, că şcoala este o valoare eternă, o flacără a luminii, o carte a înţelepciunii care a semănat urme adânci în fiecare dintre noi. Şcoala în care ţi-ai format personalitatea nu poate rămâne altfel decât nemuritoare.

Dacă cititorii vor găsi această lucrare utilă sub raport documentar-informativ, constituind și un ghid necesar pentru cei care vor continua studierea  evoluţiei şcolii cornene, atunci autorii consideră că şi-au realizat, în bună parte, scopul propus.

Fiecare absolvent al acestei şcoli trebuie să conştientizeze că acesta este locul de unde a plecat în destin, în lume şi în sine însuşi, de unde a început dialogul cu viaţa. Iar viaţa este un chestionar căruia niciodată nu-i putem afla toate răspunsurile.

Pentru a argumenta cele prezentate mai sus, am solicitat foştilor dascăli şi elevi ai şcolii cornene opiniile lor despre locul şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa personală, a comunităţii locale şi a societăţii româneşti în cei peste 150 de ani de activitate. Într-un procent ridicat cei solicitaţi au răspuns cu multă plăcere, dând substanţă şi culoare acestei lucrări istorice pentru una din cele mai importante componente a culturii. Sunt şi din cei care s-au reţinut deocamdată să colaboreze, poate ne vor sprijini la reeditarea acesteia!

Lucrarea reprezintă pentru timpul prezent, dar mai ales pentru cel viitor, un document important, întrucât scoate în evidenţă şi apreciază valorile umane care provin din universul localităţii noastre. Aceasta poate genera emoţii plăcute, fireşti şi de folos tuturor, cu deosebire celor ce se vor regăsi în conţinutul ei.

Suntem convinşi că această lucrare monografică va declanşa un val firesc de discuţii pro şi contra, dar şi dorinţa de a fi îmbunătăţită de alţi împătimiţi ai scrisului, dornici de a se angaja în a face şi a lăsa ceva pentru satul natal, pentru păstrarea şi cinstirea tradiţiei şi istoriei acestui meleag deosebit de frumos şi prietenos, şi a locuitorilor săi, oameni frumoşi la suflet, harnici şi respectuoşi, buni dansatori şi păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti.

Este momentul, ca în finalul acestor consideraţii, să aducem mulţumirile şi profunda noastră recunoştinţă distinsului conf. univ. dr. Mihai Lazăr de la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava care ne-a îndemnat şi încurajat, şi cu multă bunăvoinţă şi solicitudine a acceptat să prefaţeze această lucrare. 

Cea mai veche școală din comuna Corni este Școala Primară Corni, care a fost înființată la data de 10 martie 1865, în urma aplicării Legii Instrucțiunii Publice, adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1864). La 3 octombrie 1864, ministrul învăţământului N. Creţulescu trimite Revizoratului Școlar Botoşani o circulară prin care îi cere să înfiinţeze cel puţin 60-70 de şcoli rurale până la finele semestrului al II-lea (1 iulie 1865). În această situaţie, inimosul revizor şcolar, I. V. Adrian a hotărât mai întâi să cunoască temeinic realităţile din teritoriul judeţului şi după aceea să pornească la înfiinţarea şcolilor.

În consecinţă, în prima jumătate a lunii februarie 1865, împreună cu subprefecţii plaselor, au vizitat toate comunele, pentru a constata nemijlocit posibilităţile materiale. Pentru asigurarea încadrării posturilor de învăţători, la 25 februarie 1865 revizorul şcolar organizează la Botoşani un concurs la care au reuşit 23 de viitori învăţători, dintre aceştia la post s-au prezentat doar 19. Ei au fost repartizaţi şi numiţi la următoarele şcoli comunale: Stânceşti, Popăuţi şi Mănăstireni (Plasa Târgului), Călineşti, Bucecea, Dumbrăveni, Salcea, Corni şi Băneşti (Plasa Siretului), Gorbăneşti, Socrujeni şi Zlătunoaia (Plasa Miletin) şi Bobuleşti (Plasa Ştefăneşti). Șt. Ciubotaru, Pagini din istoria învățământului botoșănean (1759-1948), Editura Litera, București, 1987, p. 23-25.

 Primul învăţător, reuşit la concurs, repartizat la Şcoala Corni şi prezentat la post, a fost Dimitrie Băncilă (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura Judeţului Botoşani, Dosar nr. 102/1864, fila 164). Învăţătorul D. Băncilă şi-a început activitatea la data de 10 martie 1865, dată la care sunt emise şi deciziile de numire (D.A.J.N. Bucureşti, Fond Ministerul Instrucţiunii, Ds. 1035/1865, fila 10, cu deciziile pe filele 11-12).

 În anii 1871 şi 1872, din totalul de 47 de şcoli, câte funcţionau atunci în judeţ, ministrul Chr. Tell a oprit pe seama statului 14 şcoli de gradul I şi 7 de gradul II (Arhivele Statului Bucureşti, Fond Minister Instr., Ds. 2277/1873, filele: 20, 24, 25, 267). Din cele 26 de şcoli desfiinţate, au continuat să funcţioneze 10 şcoli cu plata de la comună, printre care şi cea din Corni.

.În anul 1876 ministrul Gh. Chiţu i-a fixat revizorului şcolar N. I. Philipide de la Revizoratul Şcolar al judeţului Botoşani numărul de 28 de şcoli, care trebuie să rămână întreţinute de stat în judeţ. Revizorului i s-a dat libertatea să desfiinţeze şcolile, ce va crede de cuviinţă, să înfiinţeze altele în localităţile mai populate, să schimbe gradele şcolilor, să facă ce va considera, cu condiţia să rămână 28 şcoli cu localuri bune şi mobilier suficient.

Operaţiunea aceasta de mare răspundere s-a executat cu oarecare întârziere. Printre cele 28 de şcoli a figurat şi Şcoala Corni, întrucât este trecută că funcţiona în local bun (Arh. Stat. Bucureşti, Fond Minister., Ds. 3515/1877, filele 24-30 şi 375).

La data de 15 septembrie 1876 a fost desfiinţată de pe hârtie şcoala  din satul Vlădeni, comuna Storeşti, ca să se ia pe seama statului şcoala din Corni, care nu mai putea fi întreţinută de comună (Arhivele Statului Bucureşti, Fond Minister Instr., Ds. nr. 3072/1876, fila 191).

La data de 26 noiembrie 1876, în baza Ordinului nr. 11098/1876 a Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, la Şcoala Corni este numit învăţător-director G. Costiniu. Acest lucru este făcut cunoscut de către Revizoratul Şcolar al judeţului Botoşani prin adresa nr. 290/1876 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 5/ 1876, f. 134), iar localul de şcoală funcţiona într-o casă ţărănească pe locul unde s-a construit mai târziu localul vechi al Şcolii nr.1 Corni. Până în anul 1881 Şcoala Corni a funcţionat în această locaţie. În anul 1881, la Corni, se construieşte prima şcoală din lemn şi lut (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 24).

În toamna anului 1888, absolventul Ifrim Rugină de la şcoala din Bârlad s-a prezentat la Corni, pentru a lucra ca maistru instructor pentru confecţionarea pălăriilor din paie şi a înfiinţat Şcoala Elementară de Meserii, care a funcționat cu rezultate bune până la începutul  ultimului deceniu al  secolului al XIX-lea.

Statul de plată al cadrelor didactice pentru luna aprilie 1890, de la Şcoala de Fete din comuna Corni, .Plasa Siretului, Judeţul Botoşani, înscrie un singur post de învăţător, ocupat de Elena Anghelachi. În acest document se menţionează că învăţătoarea respectivă ocupă funcţia de la data de 1 august 1889 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 6/1890, filele 3-4).

În anul 1892, statul de salarii pentru luna aprilie al Şcolii Corni cuprinde numele învăţătoarei Zoea Tiron (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 8/1892, fila nr. 16).

Prin adresa Revizoratului şcolilor din judeţul Botoşani nr. 22/1893 învăţătoarea Zoea Tiron de la Şcoala din Corni este transferată la Tecuci, fiind înlocuită cu învăţătoarea suplinitoare Zamfira Rădeanu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 1/1893).

În anul 1893, în tabelul cu şcolile din judeţul Botoşani întreţinute de stat, judeţ şi comune, Şcoala Corni figurează cu 2 învăţători: unul subvenţionat de stat şi unul de judeţ. Învăţătorul din Corni subvenţionat de judeţ este încadrat pentru predarea lucrului manual (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 4/1893, filele nr. 4, 9 şi 83).

Prin  adresa Revizoratului Şcolilor judeţului Botoşani nr. 736/1893, către Prefectul Jud. Botoşani, sunt prezentate informaţiile învăţătorului Neculai Rădeanu de la Şcoala din Corni  despre lipsa de materiale pentru obiectul lucru manual, în vederea confecţionării de lucrări din paie, cu deosebire pălării şi solicită suma de 50 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 4/1893, fila 110).

În luna septembrie 1894, la Şcoala Corni, învăţătoare era Zamfira Rădeanu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 4/1983, fila nr. 115).

Prin adresa nr. 120/19 februarie 1897 a Revizoratului Şcolar al judeţului Botoşani, către Prefectul Jud. Botoşani,  este înaintat raportul învăţătorului de la Şcoala Corni cu nr. 181/1897, prin care face cunoscut că în noaptea de 26 spre 27 a lunii ianuarie s-au furat acte de învăţământ şi aproape toata arhiva, inclusiv cataloagele. Cu toate măsurile luate de organele de stat locale şi a celor de la nivel judeţean, hoţii arhivei Şcolii Corni nu au fost prinşi (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1897, fila 22).

În Tabloul cu învăţătorii ce urmează conform legii, a face împreună cu primarii din comunele rurale Recensământul copiilor care trebuie înscrişi în şcoli la 1 septembrie 1897, figurează  şi învăţătorul N. Rădeanu de la Şcoala din Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1897, fila 47).

Prin adresa Plasei Siret, judeţul Botoşani nr. 3179/3 iulie 1897, către Prefectul Jud. Botoşani, subprefectul acesteia solicită, conform Procesului Verbal nr. 34 al Consiliului comunei Corni, construcţia a două camere de locuinţă pentru învăţător, iar prin adresa nr. 3180, către aceeaşi autoritate, solicită efectuarea de reparaţii la Şcoala Corni, deşi clădirea acesteia s-a construit de puţin timp (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1897, filele 100 şi 102).

La data de 6 iulie 1897 se încheie contractul între Vasile Ionel, Primarul comunei Corni şi Neculai Şerban, maistru tâmplar din comuna Fântânele, pentru executarea reparaţiilor la Şcoala Corni. În cadrul  anexei  este anexat şi angajamentul maistrului tâmplar N. Şerban (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1987, fila 155).

Serviciul Tehnic şi al Drumurilor din judeţul Botoşani prin adresa nr 412/11 august 1897, către Prefectul Jud. Botoşani, trimite Contractul încheiat de comuna Corni pentru reparaţia localului de şcoală, menţionând că acestea au început de către maistrul Neculai Şerban din satul Stamate, judeţul Suceava (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1897, fila 113).

Prin adresa Direcţiunii Administraţiei Judeţene şi Comunale nr. 20506/24 octombrie 1897, către Prefectul Jud. Botoşani, se face cunoscut că din cauza neterminării reparaţiilor, Şcoala din Corni stă închisă (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1897, fila 151).

Adresa Plasei Siret nr. 4976/25 octombrie 1897, către Prefectul Jud. Botoşani, prezintă ce a constatat subprefectul plasei, în urma controlului efectuat la ordinul Prefectului nr. 6332/21 octombrie 1897 şi anume: localul de şcoală este construit în anul 1893 (credem că este vorba de localul în care a funcţionat Primăria comunei Corni până în anul 1985), în timpul când primar era Neculai Gheorghiu, construcţia s-a realizat din lemn, acoperită cu tablă, iar pereţii din nuiele îngrădite în picior şi lipite cu lut, pereţii s-au lăsat cu totul şi altele. În finalul adresei se menţionează că reparaţia făcută în acest an este aproape o nouă construcţie, doar acoperişul a rămas cel vechi. Reparaţia s-a făcut de maistrul Neculai Şerban.

În anul 1898 cursurile Şcolii Corni erau frecventate de 60 elevi, iar ca învăţători funcţionau soţii Zamfira şi Neculai Rădianu.

În anul 1899, în satul Corni era o Şcoală de băieţi, a statului, condusă de un învăţător şi un maistru de pălării, plătit de judeţ şi frecventată de 60 şcolari şi o Şcoală de fete a judeţului, condusă de o învăţătoare şi frecventată de 22 de fete (G.I. Lahovari şi colab.. Marele Dicţionar Geografic al României, vol. II, fascicola IV, Bucureşti, 1989).

Tabelul şcolilor din judeţul Botoşani care au nevoie de localuri în anul 1901, prezintă pentru comuna Corni următoarea situaţie:

Nr.crt.	Denumirea satului	Nr. de  şcoli	Câţi elevi învaţă	Câţi copii au fost înscrişi	Câte săli de clasă sunt necesare
1	Corni	1	60	112	4
2	Sarafineşti	1	20	31	2

(D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani. Ds. 151/1901, fila 133).

 

Prin adresa Şcolii Mixte Corni nr. 183/31 iulie 1902, către Primăria comunei Corni, se subliniază că pentru bunul mers a învăţământului în această unitate, actualul local de şcoală are nevoie de reparaţii urgente din următoarele motive: câţiva pereţi au deschideri foarte mari şi ameninţaţi să cadă, cerdacul din cauza ploilor şi intemperiilor este în ruină, este posibilă căderea totală a pereţilor şi prin urmare ruinarea completă a întregului local de şcoală, sobele nu mai pot fi reparate, deci trebuie făcute din nou, uşile şi ferestrele sunt stricate, încuietoarele şi balamalele de la uşi şi ferestre trebuie făcute din nou sau cumpărate, podurile de la camerele de locuit nu mai pot rămâne şi trebuie făcute din nou. Se solicită tacâmuri noi, iar adresa este semnată de învăţătorul N. Rădianu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 32/1902, fila 151).

Peste câteva zile, Primăria comunei Corni prin adresa nr. 1940/4 august 1902, către Prefectul Jud. Botoşani, înaintează Raportul învăţătorului diriginte din Corni, prin care se cere reparaţia radicală a localului de şcoală. Prefectul răspunde că trebuie făcute numai reparaţiile absolut necesare, pentru ca şcoala să poată funcţiona şi numai în limitele prevederilor bugetare (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 32/4 august 1902, fila 150).

Prin adresa Prefecturii Plasei Siret nr. 257/16 august 1902, către Prefectul. Jud. Botoşani, se informează că în ziua de 16 august s-a prezentat la Şcoala Corni şi a constatat  că reparaţiile ar necesita suma de 250 lei. În bugetul comunei Corni este prevăzută suma de 100 lei, iar restul de 150 lei s-ar putea deschide un credit extraordinar, care în bugetul acestei comuni este prevăzut de 200 lei şi nu s-au întrebuinţat din el decât 9 lei. De asemenea, arată că dirigintele acestei şcoli N. Rădianu pretinde să se facă reparaţii mari şi radicale în valoare de 1000 lei şi solicită delegarea unui conducător de la Corpul tehnic, care să stabilească ce reparaţii trebuie făcute şi să facă devizul estimativ. Faţă de cele prezentate Prefectul, prin rezoluţia pusă pe adresă, solicită ca Primarul comunei Corni să stabilească ce reparaţii trebuie să se facă în prezenţa subprefectului.

Prin adresa Revizoratului Şcolar al Judeţului Botoşani nr. 3801/4 octombrie 1906, către Prefectul Jud. Botoşani, se face cunoscut că la data de 1 octombrie 1906 se înfiinţează câte un post de învăţător la şcolile Gorbăneşti, Corni şi Şcoala de Fete din Târgul Burdujeni. În partea finală a adresei se menţionează că Şcoala Corni are sală de clasă şi mobilier (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 80/1906, fila 88).

Probleme legate de starea localului de şcoală apar în continuare la Corni. În consecinţă, Primăria comunei Corni, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 1664/25 august 1907, către Prefect. Jud. Botoşani, solicită executarea de reparaţii de urgenţă, întrucât  unul din pereţi a căzut, iar ceilalţi pot cădea în orice moment (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 19/1907, fila 50). În această situaţie, Prefectul jud. Botoşani, prin adresa nr. 4574/28 august 1907, către inginerul Serviciului Tehnic al judeţului Botoşani, trimite în original Raportul Primarului comunei Corni nr. 1664/1907 prin care aduce la cunoştinţă starea localului de şcoală din satul Corni, îi cere să satisfacă de urgenţă cererea Primăriei şi să ia măsuri în consecinţă. Se fac măsurători şi se întocmeşte un deviz estimativ în valoare de 1910 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 19/1907, filele 33 şi 53).

Întrucât nu s-a făcut nimic, prin adresa Şcolii Corni cu nr. 72/25 aprilie 1909 către Revizoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, înregistrată cu nr. 1909/28 aprilie 1909, se solicită măsuri pentru repararea şcolii (crăpături mari în pereţi, bucăţi din pereţi au căzut etc). Adresa este semnată de dirigintele I.D. Grigoraş, iar ştampila aplicată are scris: Şc. com. Cornii, 1876 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. 88/1910, fila 1).

Peste două săptămâni, prin adresa cerere nr. 80/11 mai 1909 a dirigintelui Ioan D. Grigoraş, către Prefect. Jud. Botoşani, se solicită construcţia unui nou local de şcoală la Corni, întrucât cel existent pe lângă că este insuficient, este cu totul defectuos şi predispus spre ruină, iar localul să fie prevăzut cu 4 săli de clasă, deoarece în localitate sunt peste 350 copii buni de şcoală, din care abia numai 75 pot căpăta instrucţia (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910. fila 2).

În anul 1909, cursurile scolii erau frecventate de 75 elevi, iar ca învăţători funcţionau Ioan D. Grigoraş, care îndeplinea şi funcţia de director şi Nicolae Rădeanu (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura. Jud. Botoşani, Ds. nr. 160, fila 160).

Prin adresa Şcolii Corni, judeţul Botoşani, nr.101/29 iunie 1909, către Prefectul Jud. Botoşani se solicită construcţia unui local de şcoală în satul Corni, întrucât cel existent este într-un grad ridicat de uzură şi nu asigură şcolarizarea unui număr mai mare de elevi. Adresa este semnată de învăţătorul I.D. Grigoraş (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. 88/1910, fila 6). Administraţia Plasei Bucecea, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 610/2 iulie 1909, către Prefectul Jud. Botoşani, face cunoscut că lucrărilor solicitate de dirigintele I. D. Grigoraş la Şcoala Primară Corni, nu li se dă curs de Primăria comunei Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1909, fila 7).

Administraţia Plasei Bucecea, judeţul Botoşani prin adresa nr. 609/3 iulie 1909, către Prefectul Jud. Botoşani, trimite Decizia Consiliului comunei Corni nr. 25 din 30 iunie 1909 în legătură cu construirea unui local de şcoală în satul Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, filele 3-5).

La data de 11 noiembrie 1909 conducerea şcolii a fost preluată de către învăţătorul Ioan Dăscălescu.

În Procesul Verbal din 16 ianuarie 1910 al Comisiei de supraveghere a lucrărilor efectuate în comuna Corni din fondul Asociaţiei comunilor din judeţul Botoşani reţinem următoarele: la şedinţa respectivă a lipsit înv. P. Bulgaru din motive de boală, în consecinţă i s-a cerut părerile dirigintelui I. Dăscălescu, sunt enumerate lucrările şi îmbunătăţirile necesare de efectuat etc. Cu privire la învăţământ, comisia propune construcţia unui nou local de şcoală în satul Corni cu 4 săli de clasă şi aprovizionarea cu 20 pupitre pentru doi elevi. Comisia respectivă constatând că înv. P. Bulgaru nu a dus la îndeplinire confecţionarea mobilierului pentru şcoală, hotărăşte ca Prefectul Jud. Botoşani să mandateze suma de 200 lei pe numele înv. diriginte I. Dăscălescu, care să cumpere mobilierul necesar (20 pupitre). (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, fila 8).

Din Bugetul Extraordinar de venituri şi cheltuieli al comunei Corni pentru exerciţiul financiar 1910-1911, la capitolul aferent şcolii, este prevăzută repararea localului cedat de Fr. Costiner în sumă de 300 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, fila 13).

La data de 9 iulie 1910, Primăria comunei Corni, judeţul Botoşani prin adresa nr. 780, către Prefectul Jud. Botoşani, face cunoscut ce lucrări trebuie efectuate pentru repararea localului Şcolii Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, fila 14).

Administraţia Plasei Bucecea, judeţul Botoşani prin adresa nr. 610/2 iulie 1910, către Prefect. Jud. Botoşani, face cunoscut că lucrările solicitate de d-l diriginte nu li se dă curs de Primăria comunei Corni ( D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, fila 7).

Şcoala primară din satul Corni prin adresa nr. 155 din 8 august 1910, semnată de înv. diriginte Ioan Dăscălescu, către Prefectul Jud. Botoşani, solicită suma de 200 lei pentru a urgenta reparaţiile, care trebuie terminate până la 1 septembrie. Prin rezoluţia dată  este trimis ordinul de plată pentru suma de 200 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 88/1910, fila 15).

După efectuarea reparaţiilor, în anul şcolar 1910/1911, localul Şcolii Corni devine clădirea primăriei, în care funcţionează până la terminarea construcţiei unui local nou în 1932 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 7/1920, fila 5).

 În anul 1910, şcoala era frecventată de 193 elevi şi avea normate trei posturi de învăţător, care erau ocupate de: Ioan Dăscălescu (îndeplinea şi funcţia de director), Elena Dăscălescu şi Julieta Nicolescu. Până în anul 1916 (când a plecat pe front) a funcţionat  şi învăţătorul Petru Bulgaru, fostul soţ a d-nei Oboroceanu, care a căzut la Mărăşeşti.

Din adresa Revizoratului Şcolar al judeţului Botoşani nr. 3774/10 octombrie 1911, către Prefectul Jud. Botoşani, rezultă că la Corni funcţiona o Şcoală de meserii (D.J.A.N. Botoşani, Prefect jud. Botoşani, Ds. nr. 172/1911, fila 34).

Prin adresa Primăriei comunei Corni, judeţul Botoşani, nr. 956/28 iulie 1912, către Prefectul Jud. Botoşani, se face cunoscut că principala lucrare de efectuat din bugetul pentru anul 1912, este începutul construcţiei unei noi clădiri de şcoală în satul Corni, dar acest lucru merge cu oarecare mântuială. Pentru a se da lucrarea în licitaţie şi a încheia un contract trebuie mai întâi realizat un plan şi un deviz de către Serviciul tehnic, care să fie aprobat de Consiliul tehnic superior. Din informaţii considerăm că acest plan şi deviz este întocmit, dar nu este semnat de medicul primar al judeţului. În partea finală a adresei este rugat Prefectul să intervină pentru semnare, realizarea devizului, mandatarea planului de aprobare, după care să înceapă lucrarea. Ulterior se fac toate demersurile şi în ultimă instanţă este trimis la Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor Planul, devizul şi caietul de sarcini pentru construcţia unui local cu 4 săli de clasă şi atenase în satul Corni în valoare de 44.770 lei, întocmit de Serviciul Tehnic al judeţului Botoşani şi schiţa de plan pentru alegerea terenului unde urmează să fie construită şcoala (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 122/1912, fila 1).

La data de 30 august 1912, Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, Administraţia Casei Şcolilor, prin adresa nr. 25631/1912, către Prefect. Jud. Botoşani, restituie Proiectul construcţiei localului de şcoală în satul Corni, întrucât nu poate fi aprobat, deoarece nu este întocmit în conformitate cu proiectul tip al Casei Şcolilor, trimite un proiect model, iar proiectul completat se va înapoia, însoţit de toate actele necesare spre aprobare, de către serviciul tehnic al judeţului Botoşani (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani. Ds. 122/1912, fila 5).

Întrucât nu s-a luat nici o măsură pentru realizarea lucrărilor de proiectare, înv. diriginte Ioan Dăscălescu prin adresa Şcolii Corni nr 47 din 7 octombrie 1912, către Prefectul Jud. Botoşani, informează că în alte două localităţi din judeţ lucrările de zidărie la localurile şcolilor au început, iar la Corni nu s-au terminat nici formalităţile obişnuite preliminare şi roagă să dea dispoziţie pentru terminarea acestora (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr 122/1912, fila 2).

La data de 23 octombrie 1912 Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor și Casa Şcolilor prin adresa nr. 32112, către Prefectul Jud. Botoşani, prezintă în rezumat Raportul nr. 46 (n.n. 47) al Şcolii Corni, judeţul Botoşani, prin care arată că nu s-a luat nici o măsură pentru realizarea  formalităţilor premergătoare începerii construcţiei noului local de şcoală şi solicită ca Prefectul să dispună efectuarea unei acţiuni de cercetare prin organele de resort şi în cazul că în acea localitate se simte absolută nevoie pentru construirea unui nou local de şcoală, iar comuna dispune de fonduri, să fie luate măsuri pentru întocmirea proiectului de către Serviciul Tehnic al judeţului şi să ni se înainteze, spre a i-se da cuvenita aprobare (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr.122/1912, fila 3).

Deoarece nici până în luna decembrie nu s-au întocmit documentele preliminare începerii construcţiei noului local de şcoală, Primăria comunei Corni prin adresa nr. 1490 din 11 decembrie 1912, către Prefect. Jud. Botoşani, solicită ca Prefectul să dea dispoziţie ca lucrarea de construire a localului de şcoală din satul Corni să poată fi începută şi pentru a putea fi cheltuită suma de 11.000 lei prevăzută în bugetul comunei, să fie luate toate măsurile conform legii. Adresa este semnată de primarul comunei – Gheorghe Crap şi notarul Vasile Babii. Prefectura judeţului Botoşani trimite în original această adresă  la inginerul judeţului spre a se realiza în timpul cel mai scurt posibil planul, devizul şi caietul de sarcini pentru construcţia localului şcolii din satul Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 122/1912, fila 4).

Serviciul de Poduri şi Şosele al judeţului Botoşani, prin adresa nr. 43/12 ianuarie 1913, către Prefect. Jud. Botoşani, răspunde la adresa nr. 4616/1912 şi face cunoscut că Proiectul construcţiei Şcolii Corni este întocmit, urmează să fie înapoiat Casei Şcolilor, cu rugămintea de a-i da cuvenita aprobare. (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 122/1912, fila 6).

Prin adresa Prefect. Jud. Botoşani nr. 172/15 ianuarie 1913, către Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, Administraţia Casei Şcolilor, este trimis Proiectul pentru construcţia localului de şcoală din satul Corni, se solicită aprobarea acestuia, specificând că proiectul este întocmit la fel ca cele ale şcolilor Tudora, Flămânzi, Burdujeni-sat, Burdujeni-târg şi Siminicea, care s-au realizat şi recepţionat anul trecut (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 122/!912, fila 7).

În cele din urmă, Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, Administraţia Casei Şcolilor prin adresa nr. 1425/18 februarie 1913, către Prefect. Jud. Botoşani, aprobă Proiectul pentru construirea unui local de şcoală cu 4 săli de clasă şi atenase în satul Corni, a cărui cost se ridică la 44.770 lei, întrucât este bine întocmit în conformitate cu dispoziţiile date de Casa Şcolilor, aprobă şi terenul, ales pentru construcţia localului, ca fiind proprietatea comunei şi îndeplineşte toate condiţiile tehnice. Este obligatoriu să se trimită o copie a procesului verbal, în care să se arate fondurile de care dispune comuna pentru această investiţie. Până atunci se vor scoate lucrările în licitaţie publică, iar rezultatul obţinut se va comunica în timp. Acest document este trimis în original Primarului comunei Corni, se solicită să se raporteze de urgenţă cele solicitate (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 1).

Din Procesul Verbal încheiat la data de 24 februarie 1913 în şedinţa extraordinară a Consiliului comunal Corni, judeţul Botoşani, rezultă fondul de care dispune comuna  pentru a se începe construcţia unui local de şcoală în satul Corni, al cărui proiect este întocmit de Serviciul Tehnic al Casei Şcolilor, se ridică după deviz la suma de 44.770 lei, în care sumă intră şi construcţia locuinţei dirigintelui şi o latrină. Procesul verbal este semnat de Gh. Crap – primar, I. Belciug – secretar şi Ioan Dăscălescu – învăţător diriginte (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 2).

Filele următoare ale dosarului menţionat mai sus cuprind: Ante – Măsurătoare şi Estimaţiune pentru construcţia unui local de şcoală cu 4 săli de clasă şi a unui local pentru locuinţa dirigintelui şi o latrină, Caiet de sarcini, Măsurătoare şi deviz estimativ şi Planul şcolii (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, filele 3-22).

Prin adresa Primăriei comunei Corni, judeţul Botoşani, nr. 468/17 aprilie 1914, către Prefect. Jud. Botoşani,  se confirmă că locul unde urmează să fie construit noul local de şcoală are o suprafaţă de 20 prăjini, este lăsat de la 1864 şi destinat în această direcţie (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 23).

După numai o zi, Şcoala Primară din Corni prin adresa nr. 116/18 aprilie 1914 face cunoscut că terenul necesar pentru construcţia unui local de şcoală în satul Corni este în fiinţă şi fără nici un bucluc, în suprafaţă de 3580 m², repartizat de la 1864, conform dosarului nr. 65/1874, trecut în opisul general al arhivei Primăriei. În anul 1881 comuna construieşte un local de şcoală din lemn pe acest teren, care astăzi este ruinat şi în care locuieşte  învăţătorul Neculai Rădianu, pus în concediu. Din aceasta rezultă că terenul este proprietatea comunei, dar poate fi şi proprietatea Casei Şcolilor. În finalul adresei, învăţătorul diriginte Ioan Dăscălescu explică că raportează aceasta, pentru că primarul Gh. Crap este contra şi nu s-a ostenit să cerceteze şi să înainteze actele la timp conform ordinelor Prefectului Jud. Botoşani pentru construirea localului de şcoală (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 24).

Primăria comunei Corni prin adresa nr. 495/27 aprilie 1914, către Prefect. Jud. Botoşani, trimite un Certificat constatator pentru cele 20 prăjini de pământ pe care le are comuna, în vederea construirii unui local de şcoală.

După o lună de zile, Şcoala Primară din Corni, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 132/18 mai 1914, către Prefectul Jud. Botoşani, referitor la clădirea  localului de şcoală, scoate în evidenţă că satul Corni este lăsat fără local propriu de şcoală. Planul clădirii, cu toate lucrările necesare, este gata din anul 1912, iar în Tabloul celor 50 de şcoli nu este pusă şi nici scoasă la licitaţie pentru ziua de 16 mai a.c. În partea finală a adresei, Dirigintele Ioan Dăscălescu roagă să se ia măsuri pentru scoaterea la licitaţie şi să se construiască Şcoala din Corni, astfel să aibă unde să înveţe carte cât mai mulţi copii din cei 540 de vârstă şcolară. De asemenea consideră că ajunge din 1909, de când tot se amână construcţia acestei şcoli şi este inadmisibil ceea se întâmplă la Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 25).

Şcoala Primară Corni prin adresa nr. 136/30 mai 1914, către Deputatul şi Senatorul Colegiului din care comuna Corni era parte, prezintă următoarele: satul Corni are 520 de copii de vârstă şcolară şi numai 100 învaţă să scrie şi să citească. Din anul 1912 s-a ridicat Planul şi s-au prevăzut în bugetul Asociaţiei Comunelor suma de 47.000 lei, însă construcţia noului local de şcoală nu este pusă pe tablou şi nu este scoasă la licitaţie. Cauza nu o cunoaştem. Semnează Dirigintele Şcolii Ioan Dăscălescu în numele Bisericii, a Primăriei şi a obştii locuitorilor (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 49/1914, fila 26).

La data de 22 iunie 1915, Primăria comunei Corni, judeţul Botoşani prin adresa nr. 535, către Prefectul Jud. Botoşani, solicită suma de 600 lei, ce este prevăzută în Bugetul Asociaţiei comunelor rurale, pentru împrejmuirea localului de primărie, în care actualmente se află Şcoala din satul Corni. Adresa este semnată de Primarul comunei – Gh. Crap şi Secretar – I. Belciug (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1915, fila 11).

Prin adresa Şcolii Primare mixte Corni, judeţul Botoşani nr. 228/ 27 iulie 1915, către Primăria comunei Corni (primarului), se solicită să se ia măsuri pentru acoperirea dependinţei cu tablă şi să se facă soba în bucătărie. Adresa este semnată de Dirigintele Elena Dăscălescu (D.J.A.N. Botoşani, Ds. nr. 33/1915, fila 12).

Întrucât nu s-a luat nici o măsură, Şcoala Primară Corni, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 12/20 septembrie 1915, către Administratorul Plasei Corni, solicită din nou reparaţii la locuinţa  învăţătorului diriginte al Şcolii Corni. Adresa este semnată de Diriginte – Elena Dăscălescu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1915, fila 17).

În timpul primului război mondial,  şcoala a funcţionat cu un singur post, având ca învăţătoare pe Elena Dăscălescu. Din cauza războiului, cursurile şcolare nu s-au putut desfăşura în mod regulat între anii 1914-1918.

În perioada 1865-1915, la şcolile din Corni, religia a fost predată de preotul Ioan Băncilă, unchiul pictorului Octav Băncilă.

Şcoala Primară Corni, prin adresa nr. 135/ 22 martie 1916 către Prefectul Jud. Botoşani, informează că Primarul comunei Corni, care a ridicat suma de 1000 lei pentru construirea împrejmuirii şcolii nu a folosit-o în acest scop. Adresa este semnată de învăţătorul diriginte Ioan Dăscălescu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1915, fila 22). Dirigintele, învăţătorul Ioan Dăscălescu prin adresa nr. 155/ 28 aprilie 1916 a Şcolii Primare Corni, către Revizoratul Şcolar al judeţului Botoşani, face cunoscut acelaşi lucru cu un conţinut asemănător (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1915, fila 24 ).

Prin adresa Revizoratului Şcolar al Judeţului Botoşani nr. 3617/16 iunie 1916, către Prefectul Jud. Botoşani, trimite Tabloul cu mobilierul necesar nou, ce urmează a fi distribuit şcolilor din judeţul Botoşani. La Şcoala Corni au fost planificate 60 pupitre, care au fost ridicate de Primarul comunei Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 4/1915-1920, fila 70).

După terminarea primului război mondial s-au luat măsuri pentru reorganizarea învăţământului în satul Corni şi drept urmare a crescut numărul  elevilor înscrişi. Astfel, la data de 23 iulie 1918 şcoala era frecventată de 270 de elevi şi era încadrată cu trei posturi de învăţători, ocupate de: Elena Dăscălescu, Aurelia Cotiş şi Mareş V. Economu.

Prin adresa Plasei Corni nr. 5052/20 septembrie 1918, către Prefectul Jud. Botoşani, administratorul acesteia îl informează pe Prefect că învăţătorul Ioan Dăscălescu are în vedere de-a înfiinţa şi o şcoală pregătitoare la Corni, însă nu ne-a făcut cunoscut acest lucru. Este de părere că învăţătorul nu urmăreşte înfiinţarea acestei şcoli, decât un interes material, de a avea elevi pentru a-i pregăti în particular. Întrucât în satul Corni nu sunt clădiri nici pentru secţia de jandarmi, este de părere că ar trebui găsite alte localităţi pentru înfiinţarea acestei şcoli (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 87/1918).

În 1918 învăţătorul Ioan Dăscălescu se întoarce de pe front şi preia conducerea scolii. Întrucât mulţi copii nu erau cuprinşi în procesul de învăţământ, învăţătorul Ioan Dăscălescu a convins şi sprijinit pe unii cetăţeni (Panaite Matei, Profira V. Sorohan, Neculai Iraşoc) să-şi dea copiii la şcoala normală, care, după absolvire au venit ca învăţători în sat.

 Primăria comunei Corni prin adresa nr. 1362/3 octombrie 1920, către Prefectul Jud. Botoşani, informează că în satul Corni s-a înfiinţat o şcoală de fete cu două posturi, care urma să se deschidă la data de 1 octombrie 1920. Local de şcoală s-a găsit şi închiriat, însă trebuie şi mobilier, despre care Revizorul Şcolar a comunicat că nu are, precum şi mijloacele băneşti necesare. În consecinţă, Primăria comunei Corni a propus, iar domnia sa a acceptat aprovizionarea  cu mobilier vechi din cadrul localului făcut cu cheltuiala comunei. În finalul adresei se solicită aprobare şi din partea Prefectului (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 7/1920, fila 93).

Şcoala Primară de băieţi din Corni prin adresa nr. 195/10 iulie 1921, către Prefectul Jud. Botoşani, informează că Ministerul Şcolilor a luat măsuri să construiască unele din localurile aprobate în 1916. Pentru judeţul Botoşani s-a hotărât construirea a 12 localuri. Satul Corni nu este admis între cele 12 localuri, deşi în 1914 era aprobat să se construiască noul local, iar Serviciul Tehnic judeţean a prevăzut-o între primele şcoli  cu plan, deviz şi cu darea în licitaţie. De asemenea, îi adresează rugămintea să se intervină pentru cuprinderea  satului Corni între cele 12 localităţi şi construirea localului de şcoală. Acest sat, cu 860 contribuabili, nu are local bun de şcoală de când s-a înfiinţat primul post de învăţător în anul 1865. Prin Rezoluţia nr. 4962/11 iulie 1921 de pe această adresă, Prefectul Jud. Botoşani notează: Lucrările în chestiunea respectivă sunt deja începute, intervenirea ar fi tardivă (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1921, fila 9).

Prin adresa nr. 1970/14 iulie 1921 a Serviciului de Poduri şi Şosele al judeţului Botoşani, către Prefectul Jud. Botoşani, face cunoscut că Dirigintele Şcolii Primare de băieţi din satul Corni (adresa nr 194/1921) că în acest sat cu o populaţie şcolară de 550 copii şi un număr de 860 contribuabili, nu este încă local propriu pentru şcoală, cere construcţia unui local propriu şi solicită a interveni la Minister, dacă şi dvs. sunteţi de părere, a se construi un local de şcoală pentru care s-a întocmit proiectul din anul 1914, numai să i se schimbe preţurile după cele de astăzi. Adresa este semnată de inginerul şef, Ion Tudor. La data de 14 iulie 1921, prefectul notează pe adresă: Intervenţia ar fi tardivă, lucrările fiind deja începute (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33, fila 10).

În adresa nr. 2885/16 iulie 1921, a Prefectului Jud. Botoşani, către Ministerul Instrucţiunii Publice, Casa Şcolilor şi Culturii Poporului, Şcoala Corni nu este trecută pe lista înaintată la Minister de Primăria comunei Corni, judeţul Botoşani prin adresă. (D.J.A.N. Bucureşti, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 33/1921, fila 9).

Dirigintele Şcolii Primare de băieţi Corni prin adresa  nr. 112/12 aprilie 1922, către Prefect. Jud. Botoşani, informează câteva aspecte despre preotul Savin Apostiu, care s-a îndepărtat de la îndatoririle evanghelice şi cu sufletul înfierbântat de ură, încă din 1920, calomniază şi intrigă contra acestei şcoli şi personalului ei. Revizorul şcolar I. Romanescu verifică cele sesizate, întocmeşte Referatul nr. 5703/28 aprilie 1922 şi în multe privinţe este de aceeaşi părere cu cele ale Dirigintelui învăţător. În finalul Raportului  arată că din toamnă soţii Dăscălescu au optat pentru posturi urbane la Popăuţi – Botoşani (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 22/1922, filele 17-21).

Prin adresa nr. 1816/2 mai 1922 a Prefectului Jud. Botoşani, către administratorul Plasei Corni, face cunoscut următoarele: Revizoratul şcolar cu adresa nr. 5821/1922 încunoştiinţează…că soţii Dăscălescu, membrii ai Corpului didactic primar, funcţionează ilegal la şcoala din Corni şi că, conform ordinului Nr. 35100/1922 al Ministerului Instrucţiunii  trebuie să funcţioneze neapărat la catedrele lor ce le au în Botoşani: unul  la şcoala Nr. 1 fete şi celălalt la şcoala mixtă, mahalaua Popăuţi. Întrucât, ori de câte ori li s-a pus în vedere, ei nu s-au supus, am… a vă ruga ca împreună  cu d-l…să luaţi măsuri severe ca soţii Dăscălescu…(D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 22/1922, fila 22).

Şcoala Primară de băieţi Corni prin adresa nr. 139/6 mai 1922, către Prefectul Jud. Botoşani, raportează că soţii Ioan şi Elena Dăscălescu, învăţători la această şcoală, funcţionează în baza ordinului Ministerial nr. 26654/2 aprilie 1922 şi care ordin până în prezent nu este anulat.

 D-l administrator al plasei Corni, în ziua de 6 mai anul curent cu somaţia nr. 385 îi obligă să evacueze localul de şcoală în 24 ore.

 Nu au casă în Botoşani şi nici în Corni. În 24 ore nu mă pot desface de gospodăria rurală şi nici nu mă pot prepara pentru transferare. Până la vacanţă sunt 25 zile numai.

Măsura aceasta îi omoară complect pe aceşti învăţători, care nu s-au făcut vinovaţi cu nimic. Învăţătorul Dăscălescu este suferind şi nu poate suferi asemenea oboseli, iar fiul său preparat în particular pierde anul şcolar. Posedă certificate medicale.

În partea finală a adresei roagă să fie amânată această măsură până în iunie viitor sau să-i fie lăsată o cameră pentru locuinţă din cele 3 existente (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, ds. nr. 12/1922, fila 31). Această adresă este trimisă de Prefect la Revizoratul Școlar cu nr. 1970/11 mai 1922. Revizoratul Şcolar prin Referatul înregistrat cu nr. 6169/15 mai 1922 trimis la Prefectul judeţului  prezintă următoarele: Soţii Dăscălescu, sunt chemaţi la catedrele ce au în oraşul Botoşani, cu ordinul Ministerial nr. 35111 din 28 aprilie 1922. Nu cunoaştem ordinul citat de d-nii învăţători Dăscălescu. Li s-a pus în vedere să se prezinte urgent la posturile ce au, în caz contrar vor fi consideraţi demisionaţi. Semnează Revizor şcolar, cl. a II-a. Simionescu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 12/1922, fila 31).

Administraţia Plasei Corni, prin adresa nr. 596/7 mai 1922 transmisă telefonic, către Prefectul Jud. Botoşani, face cunoscut următoarele: În executarea ordinului Dvs. nr. 1816/1922, Administratorul Plasei s-a prezentat la Corni în ziua de 16 mai a.c. şi împreună cu şeful secţiei de jandarmi şi cu primarul comunei, după ce s-au făcut cuvenitele (forme) somaţii învăţătorilor – soţii Dăscălescu în vederile ordinului primit, ne-am deplasat la localul şcolii. Aici au fost găsiţi soţii Dăscălescu şi d-l Nechita – noul Diriginte de şcoală, am predat forţat acestuia arhiva şcolii şi cele 3 săli de clasă, cu mobilierul lor. Nu s-au predat cataloagele şi matricolele, care după declaraţia scrisă a învăţătorului Dăscălescu nu a avut timp pentru trecerea notelor la curent şi  urma să fie predate odată cu camerele de locuit. În ziua următoare prezentându-mă la şcoală, am găsit numai pe fiul familiei Dăscălescu, părinţii fiind intenţionat plecaţi din localitate de ieri. În consecinţă solicită să fie dată dispoziţie de evacuare şi ca urmare noul Diriginte care este cu mobilierul pe drumuri, să poată intra în locuinţă (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 12/1922, fila 22).

Prin adresa nr. 619/11 mai 1922 a Administraţia Plasei Corni, către Prefectul Jud. Botoşani, se raportează (telefonic) că de 6 zile continuă evacuarea mobilierului de către soţii Dăscălescu în conformitate cu ordinul 1816/1922, aceştia opunând în continuare rezistenţă. S-a intervenit prin forţă (arme) şi s-au transportat materialele la casa locuitorului Dăscălescu. Semnează, Administrator Plasa Corni, Lebădă (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr 12/1922, fila 26). Revine prin adresa nr. 623/11 mai 1922, pe care prin rezoluţia nr. 2942/15 mai 1922 Prefectul solicită să se facă cunoscut Revizoratului Şcolar, care să ia măsurile legale (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 12/1922, fila 30).

Prefectura Jud. Botoşani, Serviciul Judeţean prin adresa nr. 2078/19 mai 1922 către Revizorul Şcolar al Judeţului Botoşani comunică, că prin organele administrative s-a predat de către învăţătorul I. Dăscălescu localul şi arhiva şcolii din satul Corni noului Diriginte şi solicită să fie clarificate problemele legate de hambarul ridicat cu forţa de fostul Diriginte (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 12/1922, fila 32).

Începând cu anul 1922, la Corni funcţionau două şcoli şi anume: Şcoala de băieţi, cu sediul în localul în care a funcţionat până în anul 1985 primăria comunei (clădire demolată după 1989 de către executivul local fără a ţine cont de importanţa sa istorică), sub conducerea învăţătorului Dimitrie Nechita şi Şcoala de fete, cu sediul într-o casă ţărănească pe locul unde se găseşte locuinţa cetăţeanului Bahnă Constantin, sub conducerea învăţătoarei Elena Lebădă.

În Tabelul nr. 3 din anexa adresei nr. 416/12 martie 1923 a Serviciului Tehnic al judeţului Botoşani, în satul Corni este aprobată şi a început construcţia unei şcoli cu 4 săli de clasă din nuiele (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 9/1923, fila 29).

La data de 16 februarie 1925, la Şcoala de Fete din Corni erau 3 posturi de învăţător, ocupate de Elena Lebădă, învăţător cu titlu provizoriu, care îndeplinea şi funcţia de conducător de şcoală, Axenia Loghin, învăţător cu titlu de suplinitor şi Olga Cotiş, învăţătoare cu titlu definitiv (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 13/1926, filele 186-187).

La data de 17 februarie 1925, la Şcoala primară din Corni (de băieți) era încadrată cu 4 posturi de învăţător,  ocupate cu învățătorii: Aglaea Burghelea, cu titlu definitiv, Ilie Iurăceanu, cu titlu de suplinitor și soţii Nechita Dumitru și Nechita Maria (învățători). (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 13/1926, fila 188).

În Tabloul  întreprinderilor şi atelierelor particulare care se ocupă cu confecţionarea de ţesături de pânză şi covoare din judeţul Botoşani, din 26 septembrie 1927, la numărul curent 25 este nominalizată Şcoala de Fete Corni care realizează cusături naţionale, broderii şi covoare (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 25/1927).

În legătură cu construcția localului nou de școală, în conţinutul cererii cetăţeanului V. Maxim, constructor de lemnărie, din Botoşani, către Prefectul Jud. Botoşani, sunt prezentate următoarele: …am avut în antrepriză, în 1924, Construcţia de lemnărie a 3 şcoli din nou, cu materialul dat de Prefectură. La punctul nr. 1 este trecută Şcoala Primară rurală din comuna Corni, cu patru săli de clasă. Manopera lucrărilor cuprinde: îngropatu furcilor în pământ, pusu brâilor şi îngrăditura de nuele, pardosala cu scânduri pe frunţile tavanelor, şipce bătute la tavane pentru sufit, pusu căpriorilor şi învelitoarea cu scânduri şi tablă. Lucraria am ezecutato după Planul şi devizul dat de Serviciul Tehnic. Am primit acont până la suma  de lei 50.000. În noembrie 1927, mi s-a făcut recepţia definitivă de către M. Mărăcine, găsind că mi se mai cuvine restul de lei 98.000…Celelalte două şcoli construite sunt: Brehuieşti şi Mănăstirea Doamnei. Prin rezoluţia de pe cerere din 8 decembrie 1928, Prefectul Jud. Botoşani a scris: D-l Şef de birou…va controla chestia, va arăta din ce fonduri s-au făcut plăţi şi cât mai e de achitat, pe bază de acte (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 38/1927, fila 8).

Prin adresa nr. 750/7 iunie 1929 a Primăriei comunei Corni, judeţul Botoşani, către Prefectul Jud. Botoşani, se face cunoscut următoarele:

Întrucât Şcoala din Corni are nevoie de o mulţime de îmbunătăţiri, rămânând aproape în ruină pe vremea vechii administraţii, şi cum veniturile Comitetului Şcolar sunt foarte mici, faţă de nevoile ei urgente, solicită dezlegare, pentru a încasa de la locuitori, în special de la cei cu vite la oborul comunal, o sumă ce veţi crede de cuviinţă pe cap de vită pentru contul Comitetului Şcolar. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, atât d-l învăţător Ioan Vasile Oboroceanu, cât şi subsemnatul în calitate de preşedinte al sus zisului comitet, muncim pe toate căile posibile pentru a ridica din punct de vedere material şcoala, din mocirla în care se zbate. Adresa este semnată de Primarul H. Hailă (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 28/1929, fila 16).

La data de 27 august 1929, din iniţiativa învăţătorilor din satul Corni, a luat fiinţă Căminul Cultural Mihai Eminescu, tribună importantă pentru educaţia cetăţenilor acestei comunităţi (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Dosar nr. 19/1929, fila 19).

Prefectul Jud. Botoşani prin adresa 9831/31 august 1929, către Serviciul Tehnic al judeţului Botoşani, trimite alăturat în original Raportul Primăriei comunei Corni nr. 1020/1929, înregistrat cu nr. 15018/1929, prin care cere a se aproba din prestaţia anului curent, 10 prestatori cu 2 vite şi 5 cu palmele, pentru a da ajutor la căratul materialului necesar pentru terminarea construcţiei Şcolii de Băieţi din comună, rugându-vă a ne comunica în scris avizul (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 2/1929, fila 15).

Întrucât pe plan local nu existau soluţii pentru procurarea cărămizilor construcţiei sobelor în cadrul localului nou al Şcolii Corni, Comitetul Şcolar de Construcţii al comunei Corni, judeţul Botoşani prin adresa nr. 4/5 septembrie 1929, către Prefectul Jud. Botoşani, propune următoarele: întrucât cărămida pentru construcţia Şcolii din satul Fântânele nu s-a folosit de patru ani, fiind expusă la distrugere/deteriorare, solicită aprobarea pentru 5000 de cărămizi pentru realizarea a 5 coşuri, prin cedare sub orice formă, deoarece nu există fonduri. Există în principiu aprobarea de la Comitetul Şcolar al comunei Fântânele (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 28/1929, fila 27).

Prefectul Jud. Botoşani, Serviciul Financiar, Biroul Contabilităţii comunale prin adresa nr. 10027/6 septembrie 1929, către Preşedintele Comitetului Şcolar pentru Construcţii al comunei Corni, comunică că se aprobă ridicarea a 5000 cărămizi, pentru construirea a 5 coşuri la Şcoala Corni, de la Comitetul Şcolar de Construcţii din comuna Fântânele (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr 28/1929, fila 28).

Prin adresa nr. 4249/6 septembrie 1929 a Serviciului de Poduri şi Şosele al judeţului Botoşani, către Prefectul Jud. Botoşani, se face cunoscut următoarele: Serviciul este de părere să se satisfacă cererea Primăriei comunei Corni, repartizându-i-se 10 prestatori cu 2 vite şi 5 zile cu palmele (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 2/1929, fila 30).

Comitetul Şcolar de Construcţii al comunei Corni, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 8/16 septembrie 1929, către Prefectul Jud. Botoşani, face cunoscut următoarele:

Cu ordinul Dvs. nr. 10027/1929 aţi binevoit a aproba ridicarea a 5000 de cărămizi de la Comitetul Şcolar din comuna Fântânele, cărămidă care de 5 ani se găseşte neîntrebuinţată şi pe cale de distrugere, iar acestui Comitet îi este necesară construirii coşurilor de la şcoala nouă.

Comitetul Şcolar de la Fântânele pretinde 2 lei de cărămidă, cost ce nu-l putem suporta din lipsă de fonduri, iar pe lângă Şcoala din Vorona Mare se află depozitată cărămida cedată de judeţ din fosta baie populară din curtea Primăriei Vorona, şi ea supusă stricăciunei. În consecinţă solicită aprobarea de a ne da 5000 de cărămizi, dispunând a se da ordin de eliberare Comitetului Şcolar Vorona Mare.

Prin rezoluţia de pe adresa înregistrată cu nr. 10288/16 septembrie 1929, către Preşedintele Comitetului Şcolar de Construcţii Vorona Mare, Prefectul intervine  a se elibera 5000 cărămizi la Şcoala nouă din Corni pe bază de proces verbal. Apoi prin adresa nr. 10289/16 septembrie 1929, către Preşedintele Comitetului Şcolar de Construcţii al comunei Corni face cunoscut că s-au dat 5000 cărămizi de la Vorona (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 28/1929, fila 26).

Decizia Prefect. Jud. Botoşani, Comisiunea Interimară Judeţeană nr. 451 în şedinţa din 21 septembrie 1929 aprobă ca Serviciului Tehnic să repartizeze 10 prestatori cu 2 vite şi 5 zile cu palmele, pentru a da ajutor la căratul materialului construcţiei Şcolii de Băieţi din satul Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 2/1929, fila 31).

În timpul crizei economice din anii 1929-1933 învăţământul primar din judeţul Botoşani, ca şi cel din toată ţara se reduce la frecventarea celor patru clase ale ciclului I. S-au închis numeroase şcoli, altele s-au contopit, a crescut numărul analfabeţilor, învăţătorii au făcut cunoştinţă cu şomajul.

În Tabloul de localuri de şcoli începute şi neterminate în comunele Plasei Siret, cu specificarea valorii aproximative a lucrărilor ce mai sunt de executat, fără mobilier, din anul 1930, la Şcoala din satul Corni se prezintă următoarele: localul este aproape gata, este podit pe jos, iar sobele sunt făcute, din valoarea de 1.500.000 lei  au rămas de cheltuit 500.000 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 71/1930, fila 47).

Prin Decizia nr. 1025/10 decembrie 1930 a Delegaţiei Consiliului Judeţean Botoşani  a fost aprobată lucrarea în urma recepţiei celor 4 sobe de teracotă făcute în toamna anului 1930 la Şcoala din Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 23, fila 8). Aceasta este data, când o lucrare planificată a fi executată în anul 1909, începe în anul 1924 şi se termină în  general în luna decembrie 1930, rămânând încă multe lucrări de executat, şi care s-au prelungit până în anul 1932.

Din luna decembrie 1930, Şcoala de băieţi a funcţionat într-un local nou cu patru săli de clasă.

Şi la Corni pentru reducerea cheltuielilor aferente subvenţionării învăţământului, în septembrie 1931, Şcoala de Băieţi a fost contopită cu Şcoala de fete, formându-se Şcoala Primară mixtă Corni (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 118/1931, fila 33).

Şcoala Primară de Băieţi Regele Carol al II-lea din Corni prin adresa nr. 136/24 aprilie 1931, către Prefectul Jud. Botoşani, solicită un ajutor de 40.000 lei pentru tencuitul antretelor, construcţia unui soclu de beton în jurul pereţilor la exterior şi a unui trotuar de cel puţin 50 cm lăţime, al doilea rând de geamuri la exterior, vopsitul uşilor şi ferestrelor, confecţionarea de uluce. Adresa este semnată de directorul şcolii, învăţător Ioan Oboroceanu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 8/1931, fila 32).

Prin adresa nr. 429/21 iunie 1932 a Şcolii Primare Corni, către Revizoratul Şcolar al judeţului Botoşani, este transmisă situaţia şcolilor şi a învăţătorilor din comuna Corni. La şcoala din satul Corni funcţionau următorii învăţători: Ioan Oboroceanu (înv. definitiv), Ilie Daniliuc (înv. def.), Balduin Constantinescu (înv. def.), Dumitru Matei (înv. def.), Constantin Babii (provizoriu), Ştefania Matei (înv. def.), Aglaia Constantinescu (înv. def.), Olga Anton (înv. def.). Pe lângă învăţătorii enumeraţi mai sus, la Şcoala Corni în deceniul al III-lea al secolului trecut a funcţionat şi maistrul instructor Alexandru Irimiciuc, care a predat obiectul lucru manual.

Situaţia statistică a elevilor înscrişi în anul școlar 1932/1933 este următoarea:

 

Clasa	Total	I	II	III	IV	V	VI	VII
Băieţi	258	67	43	37	36	40	8	6
Fete	222	44	32	32	37	18	7	-
Total	480	111	57	69	73	58	15	6

(D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 41/1932, fila 69-70).

 

Şcoala Primară de Băieţi Regele Carol al II-lea Corni, judeţul Botoşani, prin adresa nr. 44/25 octombrie 1932, către Prefectul Jud. Botoşani, solicită să se elibereze ordonanţă în valoare de 5000 lei, pentru construcţia şcolii. În acest scop anexează şi chitanţa de la Comitetul Şcolar pentru suma respectivă. Adresa este semnată de învăţătorul Ioan Oboroceanu, director al unităţii şcolare. Suma respectivă a fost aprobată prin adresa nr. 891/25 octombrie 1932 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 26/1932, fila 258).

Prin adresa Primăriei comunei Corni nr. 2234/14 octombrie 1936, către Prefectul Jud. Botoşani, se aduce la cunoştinţă că localul de şcoală din acest sat, deşi fiind nou însă din cauză că pereţii fiind făcuţi din nuiele subţiri  au început să se dărâme (lutul de pe pereţi), astfel se simte absolută nevoie pentru terminarea tencuielilor, care au început încă din anii 1932-1933 şi a rămas peretele din dos, pentru care

ar costa aproximativ 8000 lei. Absolut necesar este şi facerea unei cancelarii la cea şcoală, care ar costa 6000 lei. Pentru care  vă rugăm să dispuneţi să ni se dea un ajutor din fondurile judeţului. Prin rezoluţia de pe adresă nr. 10891/28 octombrie 1936 , Prefectul solicită întocmirea unui dosar. Serviciul Financiar al judeţului Botoşani prin Referatul cu nr. 010903/28 octombrie 1936 prezintă

repartiţia sumelor hotărâte de Prefect pentru construcţii şi reparaţii de şcoli din fondurile judeţului, care urmează  să fie aprobate de Delegaţia Consiliului judeţean. Pentru Şcoala Corni s-a prevăzut suma de 5000 lei (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 34/1936, filele 16 şi 31). Delegaţia Consiliului judeţean Botoşani în şedinţa din 28 octombrie 1936, prin Decizia nr. 158, aprobă sumele propuse (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 34/1936, filele 32 şi 54).

Chiar dacă nu s-au efectuat toate reparaţiile solicitate de situaţia localului, anul şcolar 1936-1937 s-a deschis, în general, în condiţii satisfăcătoare .

Din adresa Căminului cultural din satul Corni nr. 229/4 august 1938 prin care atribuie şcolii, din veniturile proprii, suma de 1460 lei, aflăm că director al şcolii era învăţătorul Ilie Daniliuc. (D.J.A.N. Botoşani, Prefectura Jud. Botoşani, Ds. nr. 29/1938, fila 81).

 

 

 

Urmare a iniţiativei învăţătorilor Dumitru P. Matei şi Ioan Oboroceanu, în anul 1940 s-a construit monumentul dedicat eroilor căzuţi în Primul război mondial.

Deşi România era angajată cu toate resursele sale în războiul de pe frontul est european, la nivelul comunei Corni s-a proiectat un Program cuprinzând lucrări de interes general ce urmau să se execute în comună în perioada 1942-1944 din fondurile comunei. Pentru Şcoala Corni, programul cuprinde următoarele: confecţionarea burlanelor, construcţia unei porţiuni de gard, terminarea construcţiei remizei, construcţia unei fântâni, confecţionarea a 30 bănci şi a 6 table şcolare. Programul este semnat de Primarul comunei I. Scutelnicu şi membrii sfatului comunal. Dintre învăţători semnează următorii: Balduin Constantinescu, Aglaia Iurăceanu, Olga Cotiş, Ştefania Matei, Ana I. Matei şi Ioan Oniciuc (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 117/1941, fila 13).

Începând cu anul 1942, la nivelul comunei Corni funcţionau 2 cantine şcolare (Corni şi Sarafineşti), iar numărul de elevi care servesc masa – 90 (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 32/1942, fila 5).

Pretorul Plasei Bucecea, Gh. N. Platon (cu domiciliul în satul Sarafineşti) la data de 13 ianuarie 1942 a inspectat Primăria comunei Corni şi a încheiat un proces verbal. Din acest proces verbal, despre unităţile şcolare din comună reţinem următoarele: şcolile se prezintă cu localurile curate, lemnele pentru combustibil s-au procurat după cota cuvenită, cantinele şcolare funcţionează în ambele şcoli cu pâine şi ceai. I se cere d-lui primar să procure vesela completă pentru ambele cantine, justificând cheltuielile efectuate cu acte legale (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 32/1942, filele 8-10).

La data de 2 decembrie 1942, la Şcoala Corni erau înscrişi 597 elevi, din care frecvenţi 420, iar la Şcoala Sarafineşti erau înscrişi 231, din care frecvenţi 220, cantinele şcolare funcţionau cu pâine şi magiun, iar masa o serveau 40 copii la Corni şi 30 la Sarafineşti (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 32, filele 33, 45, 57, 310).

Din Tabelul care cuprinde bisericile, şcolile şi monumentele din comunele rurale ale judeţului Botoşani din anul 1942 aflăm că în comuna Corni funcţionau 3 biserici cu 3 preoţi, 2 şcoli cu 16 posturi didactice, 2 cantine şcolare, 3 cămine culturale şi un monument al eroilor (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 65/1942, fila 3).

Din adresa Şcolii Primare Mixte Corni nr. 190/18 aprilie 1943, către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, rezultă că aceasta purta numele de Regele Mihai I.

În aprilie 1944, armatele sovietice  au ajuns la Prut şi erau pe punctul  de a intra adânc în Moldova. Având în vedere pericolele iminente, notarul comunei Corni – Vasile Babii, însoţit de învăţătoarele Ştefania Matei şi Anica Matei, a încărcat într-o căruţă principalele documente ale Primăriei şi Şcolii Corni şi s-au deplasat spre sudul ţării, în judeţul Argeş. La Liteni, la îndemnul notarului, cele două învăţătoare s-au îmbarcat într-un tren şi au continuat drumul cu acest mijloc de transport. Notarul a mers cu căruţa până la Albeşti, judeţul Argeş. După terminarea războiului, notarul şi cele două învăţătoare s-au reîntors cu trenul, au adus cele mai multe dintre documentele de arhivă ale Primăriei şi Şcolii Corni transportate în acest refugiu.

În Tabelul cuprinzând şcolile şi posturile reînfiinţate după război în judeţul Botoşani pentru anul şcolar 1944-1945, în satul Corni sunt propuse 4 posturi şi anume: cl. I – Neculai Cop, înv. titular, director; cl. a II-a – Maria Creţu, având ca studii 5 clase de şcoală profesională; cl. a III-a – Miriam Segall, cu curs; cl a IV-a – Naty Hirschensohn (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 162/1844, filele 119-120).

Şcoala Primară Corni prin adresa nr. 971/27 noiembrie 1944, către Prefectul Jud. Botoşani, înregistrată cu nr. 21.959/4 decembrie 1944, se face cunoscut pagubele mari făcute localurilor de şcoli de către război (bănci, mobilier, portiţele de la sobe, broaştele de la uşi, mânerele de la geamuri etc.) şi solicită un ajutor de circa 100.000 lei din bugetul judeţului pentru a face bănci, procurarea materialelor distruse şi plata serviciilor efectuate. Adresa este semnată de Primar – Enăşescu şi notar - V. Iraşog (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 162/1944, filele 119-120).

În cursul anului 1945, în cadrul căminului cultural Mihai Eminescu Corni, s-au organizat acţiuni pentru sărbătorirea zilelor de 1 mai (ziua muncii), 10 mai (ziua naţională a neamului românesc), 14 iunie (ziua eroilor), şi 23 august (un an de la încheierii armistiţiului şi trecerea României în concernul popoarelor democratice). La fiecare acţiune s-a încheiat câte un proces verbal, semnat de I.V. Oboroceanu – preşedintele căminului cultural, I. Oniciuc - secretar şi de membrii Sfatului Cultural: V. Iraşoc, Ilie Iurăceanu – preot, Ilie Daniliuc – director şcoală, Ana Matei – învăţătoare, V. Babii – notar, D. Matei – învăţător, V. Iurieţ, Gh. Daniliuc, Ioan Scutelnicu, Gh. Hlihor, Iorgu Iraşoc, N. Ionel, Ion M. Daniliuc şi D. Ciobanu (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 35/1945, filele 262, 263, 264, 265 şi 266).

În perioada 1916-1945, obiectul religia a fost predată de preoţii Savin D. Apostiu şi Mihai V. Chihaia.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

În primăvara anului 1945 alţi învăţători s-au reîntors din refugiu, iar mai târziu din război şi şi-au reluat activitatea didactică în cele mai grele condiţii materiale. La începutul anului 1946 director al şcolii este numit tânărul învăţător Petru Babii.

În anul şcolar 1946-1947 s-a înfiinţat la Corni Gimnaziul Unic (în judeţul Botoşani funcţionau numai 14 şcoli de acest profil la acea dată); (D.J.A.N. Botoşani, Prefect. Jud. Botoşani, Ds. nr. 118, fila 37). Cursurile gimnaziului din Corni erau frecventate de elevi din satele care aparţin comunei, precum şi din satele Poiana, Vorona, Icuşeni şi Joldeşti.

După naţionalizarea făcută de comunişti în anul 1948, Şcoala Corni primeşte un alt local care provine din refacerea curţii familiei Costiner, vândută de acesta în anul 1946 Aglaiei B. Constantinescu şi Mariei I. Burghelea. Acest local a fost folosit până la construirea noului local al şcolii (1967). În perioada 1973-2000, în acest local a funcţionat Grădiniţa de copii nr. 1 Corni (Fostul conac al Cananăilor).

La începutul anului 1949, director al şcolii revine, după mulţi ani, învăţătorul Ioan V. Oboroceanu, dar pentru puţin timp. Spre sfârşitul anului 1949, revine în funcţie învăţătorul Petru Babii. Trebuie să menţionăm că în anul 1949 la Şcoala Elementară Corni se înfiinţează funcţia de secretar şcoală, post care a fost ocupat de Ilie Matei (D.J.A.N. Botoşani, Pretura Plasei Bucecea, Ds. nr. 37/1949, fila 26; Ds. nr. 39/1949, filele 16 şi 33).

În perioada 1945-1947 obiectul religia a fost predat de preoţii Ilie Iurăceanu şi Ioan Paveliuc.

Începând din anul 1949, cadrele didactice pe lângă funcţia de bază au fost însărcinate cu nobila misiune de alfabetizare a cetăţenilor fără clasele I-IV.

Prin adresa Şcolii Elementare Corni nr. 74/15 februarie 1950, către Pretura Plasei Bucecea, este transmisă Situaţia adulţilor înscrişi la cursurile de alfabetizare pe cicluri şi sexe și anume: la ciclul I - 298 elevi înscriși, din care frecvenți 185 (65%) și ciclul II – 424 elevi înscriși (26%).  (D.J.A.N. Botoşani, Pretura Plasei Bucecea, Ds. nr. 12/1950, fila 47).                       

În anul școlar 1949/1950  Școala Elementară Corni a funcționat cu 12 cl. I-IV  cu  457 elevi înscriși, din care, frecvenţi 401, promovaţi 361 şi repetenţi 96 și 3 clase V-VII cu 85 elevi înscriși, din care, frecvenţi 85, promovaţi 71, repetenţi 2, corigenţi 11 şi amânat pentru toamnă 1.

Situaţia la examenele de alfabetizare la sfârşitul anului şcolar 1949-1950 transmisă de Şcoala Elementară Corni prin adresa nr. 137/25 martie 1950 către Pretura Plasei Bucecea, se prezintă după cum urmează: la ciclul I, din 163 elevi frecvenți au promovat 110, iar la ciclul II din 160 frecvenți au promovat 152. (D.J.A.N. Botoșani, Pretura Plasei Bucecea, Ds. nr. 22/1950, filele 98-103).

Începând cu anul şcolar 1964-1965 s-a generalizat învăţământul obligatoriu de opt clase. În comuna Corni clase de învățământ gimnazial funcționau la Școala Nr. 1 Corni (În anul 1954 s-a înființat Școala Nr. 2 Corni cu cl. I-IV, simultane), Școala Sarafinești și Școala Balta Arsă.

În anul 1967, Şcoala nr. 1 Corni intra în posesia unui local nou, modern, cu etaj, format din opt săli de clasă, laborator, bibliotecă, cameră foto şi magazii de material didactic, construit din fondurile statului şi din contribuţia cetăţenilor. Când s-a generalizat învăţământul de 10 clase, Şcoala nr. 1 Corni a fost printre primele din judeţ care în anul 1969 a înfiinţat clasa a IX-a, iar în anul şcolar 1970-1971 a început să funcţioneze cu clasele IX-X.

În anul 1972 se construieşte clădirea atelierului şcolar, în cadrul căruia s-a desfăşurat activitatea de instruire practică a elevilor de la cl. IX-X, profilul mecanică-lăcătuşărie în perioada 1972-2007. Elevele de la aceste clase au făcut instruire practică în domeniul industriei uşoare la profilele: confecţii textile, broderie, ţesător covoare naţionale şi altele în săli de atelier amenajate în sălile de clasă.

Începând cu anul şcolar 1973-1974, la Şcoala nr. 1 Corni, ca de altfel în întreaga ţară, se trece la generalizarea treptei I de liceu, respectiv anii I şi II. În acel an şcolar unitatea funcţiona cu 23 de clase (657 de elevi) şi 30 de cadre didactice.

Generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase a determinat creşterea continuă a numărului de elevi. Drept consecinţă, în urma demersurilor făcute la nivelul organelor competente ale judeţului, în anul 1982 se construieşte anexa şcolii cu 4 săli de clasă, un laborator, doua săli pentru atelier la demisol, bibliotecă şi magazii pentru material didactic.

În anul şcolar 1982-1983, în cadrul şcolii funcţionau 31 de clase (1045 elevi, maximul istoric), din care: 12 clase I-IV, 12 clase V-VIII şi 7 clase de treapta I de liceu.

În anii următori populaţia şcolară a început să scadă. Astfel în anul şcolar 1987-1988 în cadrul şcolii funcţionau 30 de clase cu 896 elevi. Şcoala avea 17 săli de clasă, două laboratoare, 6 cabinete şi săli cu aspect de cabinet, un atelier şi o sală de sport (improvizată) şi era încadrată cu 34 de cadre didactice.

Din fondurile statului şi din contribuţia cetăţenilor în perioada 1988-1990 s-a construit şarpanta şi s-au executat tencuieli în praf de piatră la pereţii exteriori şi parţial în interiorul localului nou.

Începând cu anul şcolar 1990-1991 se desfiinţează treapta I de liceu şi ia fiinţă şcoală complementară, care din anul şcolar 1996-1997 se transformă în şcoală de ucenici. În acest din urmă an şcolar, în cadrul scolii funcţionau 22 de clase (524 elevi) din care 10 clase I-IV, 8 clase V-VIII, 2 clase de şcoală complementară şi 2 clase de şcoală de ucenici la profilele: fierar-potcovar, tâmplar construcţii şi industrie uşoară. Şcoala era încadrată cu 31 de cadre didactice, din care 10 învăţători, 17 profesori şi 4 maiştri instructori. În anul școlar 2007/2008 clasele școlii de ucenici se desființează, absolvenții cl. a VIII fiind îndrumați la Grupul Școlar Vorona.

Alături de învăţătorii care şi-au început activitatea înainte de 1945, cum ar fi: Ioan Oboroceanu, Dumitru Matei,  Ştefania Matei, Ioan Oniciuc, Ilie Daniliuc, Aglaia Iurăceanu, Anica Matei, Gheorghe Crap, în perioada 1945-1989 au mai funcţionat: Petru Babii, Elena Babii, Elena Iraşoc, Elena Oniciuc, Maria Serediuc (Constantinescu), Ana Dăscălescu, Maria Iureţ, Minodora Palaghia, Ion Pascaru, Dumitru Cristea, Teodora Cristea, Virginia Chelariu, Alexandru Vatavu, Lucia Vatavu, Eufrosina Belciug, Maria Scutelnicu, Ileana Lupu, Costache Babii, Eugenia Dorneanu, Mihai Ciobanu, Nicolae Zamfirescu, Gheorghe Grosu, Elena Belciug (Popovici), Ilarion Paveliuc, Constantin Murariu, Maria Babii, Ştefan Scorţariu, Liliana Ghiţă, Petrea Daniliuc, Dumitru Bordeianu, Eugenia Bordeianu, Elena Ipate, Victoria Oniciuc, Silvia Piticaru (Cristiniuc), Rodica Bordeianu, Elena Balan, Constantin Oniciuc, Nicolae Dobrin, Petru Chiriac, Ioan Haras, Augustin Obreja, Marioara Sandu (Glasberg), Georgeta Constantin, Dan Ursache, Ioan Miron, Ana Mustaţă, Angela Paveliuc Olaru, Veronica Hluşcu, Vasile Popovici, Aurelian Pânzaru, Aurel Luchian, Olga Ursache, Gheorghe Rolea, Octavia Hriţcu, Laurenţia Sfecliş, Maria Cojocariu, Aneta Brânzac, Viorica Hriţcu, Maria Iacob, Valerian Rotaru, Maria Fediuc, Elena David, Constantin Cojocariu, Gloria Rodica Matei (Cojocariu), Dumitru Anghelache, Elena Axinia, Veronica Miţosu (Oniciuc), Alexandru Constantinescu, Verona Harcotă (David), Paraschiva Pralea (Abutnăriței), Aurel Oniciuc, Florica Tincu, Maria Iureţ (Hliban), Constantin Siminiceanu, Gheorghe Ţopa, Maria Ungureanu, Maria Andronic (Serediuc), Aristica Pintilie, Mariana Buium, Gheorghe Radu Nechita, Maria Bobâlcă, Iulia Andriescu, Iuliana Baltag, Virginia Oniciuc, Victor Hapenciuc, Maria Oniciuc, Adriana Crap (Nechita), Eugen Oniciuc, Violeta Oboroceanu, Teodora Brânzac, Lucia Palaghia, Verginica Enăchescu (Ilincuţa), Silvia Serediuc (Brichisală), Ioan Motan, Mariana Dorina Florentina Chirteş (Serediuc), Marin Brichisală, Constantin Serediuc, Ilie Tancău, Maria Prisăcaru, Carmen Crudu, Zenaida Timofciuc, Marilena Badea, Ioana Comnoiu, Lilia Dutcă, Eugenia Oboroceanu, Teodora Murariu, Florica Antoniu, Angela Gherman, Silvia Oniciuc (Loghin), Anica Oboroceanu (Sofa), Liviu Anghelache, Alexandru Vasiliu, Georgeta Uric, Ioan Gheorghiţanu, Paul Enăchescu, Ioan Talpoş, Claudia Talpoş, Edith Io (Tokeş), Carmen Mierluşcă, Constantin Teofilescu, Elena Brânzac (Gheorghiţanu), Sergiu Bâşcă, Ady-Minodora Teofilescu, Maria Bărbuceanu, Elvira Ristea, Georgeta Zaharia (Uric), Miea Fediuc, Nicolae Cristache, Maria Horopciuc, Ecaterina Vârban, Liliana Aroboaie, Elena Bursuc, Viorel Iaţcu, Florin Cântic, Rodica Apostol, Constantin Oboroceanu, Angela Ştirbu, Mariana Maftei (Chişcari), Elena Ţurcanu, Luminiţa Saucă, Gheorghe Titel, Livia Ciucălău, Dumitru Ilioei, Teodor Alupoaie, Alexandru Groza, Toader Talpiz, Constantin Fandache, Elena Perju, Maria Fediuc, Silvia Mărgineanu, Ana Şâc, Maria Anghelache (Martiniuc), Maricica Andrei,  Dumitru Şuiu etc.

O parte dintre ei şi-au continuat activitatea după 1989 şi anume: Constantin Murariu, Vasile Popovici, Constantin Cojocariu, Elena Axinia, Maria Iurieţ, Gheorghe Radu Nechita, Maria Bobâlcă, Maria Oniciuc, Adriana Crap (Nechita), Eugen Oniciuc, Teodora Brânzac, Verginica Enăchescu (Ilincuţă), Silvia Serediuc (Brichisală), Mariana Dorina Chirteş (Serediuc), Marin Brichisală, Silvia Oniciuc (Loghin), Alexandru Vasiliu, Ioan Gheorghiţanu, Constantin Oboroceanu.

După 1989 s-au încadrat, au funcţionat sau funcţionează şi în prezent următoarele cadre didactice: Ioan Fediuc, Mariana Amalia Ştefancu Muraru), Veta Anghelache, Gheorghe Lehăceanu, Daniela Lehăceanu, Ilie Loghin, Cătălin-Dragoş Cojocariu, Anca Serediuc, Cristina Georgiana Sauciuc, Florica Nichita, Carmina Nicoleta Popescu, Valerian Budeanu, Maria Politic, Elena Politic, Irina Martiniuc (Fediuc), Ana Sâc, Maria Anghelache (Martiniuc), Maria Martiniuc (Vasiliu), Maricica Andrei, Adriana Fediucel, Marian Chirilă, Mirela Mironescu (Siminiceanu), Loredana Vlădeanu, Dorina Mihaela Murariu (Ocu), Lăcrămioara Curcă, Marcel Martiniuc, Ionela Huşman, Veronica Andrian, Cristian Virgil Hluşcu, Gabriela Corduneanu, Laura Toma, Ramona Iulia Ciuchea, Bogdan Iaţcu, Ramona Marieta Hluşcu (Apăvăloaie), Gheorghe Molocea, Laurenţiu Ionuţ Gherman, Violeta Mihaela Puiu, Petru Chirecuţ, Sebastian Luţuc, Elisabeta Maxim, Daniela Cruşitu, Grațiela Nuţu, Bogdan Constantin Ciobanu, Florin Cristinel Adochiţei, Felicia Jugariu, Violeta Cârneală, Valentina Păun, Sînziana Camelia Ailenei, Marian Vasile Grigoropol, Daniela Julei, Radu Anghel, Florea Răduţ, Elena Anca Anton, Viorel Cosmin Hailă, Radu Pomparău, Gheorghiţă Pânzaru, Adrian Daniel Nahoi, Florina Cristina Condriuc, Sorina Agarofinei, Petronela Chihaia, Alexandra Horomnea, Elena Grigoraş, Anca Luca, Elena Ivancov, Elena Foca, Genoveva Gabriela Irimia, Daniela Creţu, Marian Ionuţ Stărică, Talida Elena Grunzac, Luminiţa Mirela Pricop (Oniciuc), Răzvan Nechita, Mariana Ungureanu, Ştefania Sava, Iuliana Mirela Sulim, Mihaela Danu, Elena Murariu, Mihaela Mihai, Daniela Velniciuc, Gabriela Chelmuş, Tatiana Arhiroaie, Violeta Silvia Babii (Baltariu), Gabriela Tulbureanu, Andrei Aparascăi, Brânduşa Iuliana Aştefănesei, Vasile Ovidiu Aconstantinesei, Mihaela Mihai, Mihai Aștefănesei, Mariana Ungureanu.

În anul școlar 1999/2000 în cadrul Școlii Nr. 1 Corni funcționau 24 clase de elevi, din care 10 în învățământul primar (224 elevi), 10 la învățământul gimnazial (243 elevi) și 4 la școala de ucenici (88 elevi), cu un efectiv total de 555 elevi, instruiți și educați de 34 cadre didactice (12 învățători calificați, 12 profesori calificați și 7 necalificați și 5 maiștri instructori necalificați.

Zestrea material-didactică a şcolii s-a îmbunătăţit de la an la an, cele mai spectaculoase şi însemnate realizări înregistrându-se în perioadele 1975-1978, 1994-1998,  2002-2007 și 2008 până în prezent..

În anul școlar 2001-2002, Școala cu cl. I-VIII Corni este dotată cu un microbuz (printre primele din județ) pentru transportul elevilor de la cl V-VIII din satul Balta Arsă la Școala Corni.. În prezent comuna dispune de un microbuz nou pentru toți elevii din satele aferente care se deplasau  pe distanțe mari la cursuri.

 În  baza proiectelor întocmite, în perioada 2002-2006 s-a îmbunătăţit zestrea materială a şcolii, după cum urmează:

- aprovizionarea sălilor de clasă cu mobilier şcolar nou (2002-2003);

- amenajarea  Centrului de Documentare şi Informare (2003);

- amenajarea laboratorului de informatică (2004);

- derularea programului de modernizare a infrastructurii localului şcolii (construcţia instalaţiei de alimentare cu apă – 2005, procurarea centralei termice – 2005);

- construcţia unui local cu 4 săli de clasă, prevăzut cu centrală termică şi alte facilităţi (2005-2006).

După anul 2006 s-au efectuat importante lucrări pentru îmbunătățirea infrastructurii școlii și anume:

-          schimbarea acoperișului localului nou (acoperirea cu tablă lindab);

-          punerea în funcțiune a instalației de încălzire centrală (2008);

-          construirea unei magazii de combustibil și alte materiale;

-          construirea unui W.C. modern, care face corp comun cu localul școlii (2018);

-          construirea a două terase acoperite la intrarea elevilor în localul școală;

-          construirea de garduri noi pentru împrejmuirea școlii și anexelor (2020);

-          amenajarea terenului de sport de sport (2020).

Până în anul 2004, tot mai multe şcoli din judeţ şi din ţară şi-au schimbat numele prevăzut de lege, adăugând la denumirea legală numele unei personalităţi istorice, ştiinţifice, cultural-artistice sau didactice. O asemenea idee şi intenţie au avut-o şi cadrele didactice de la Şcoala nr. 1 Corni încă din perioada comunistă, dar n-a fost pusă în practică. În noile condiţii deschise de Revoluţia română din decembrie 1989, această problemă este pusă din nou în discuţie de colectivul didactic al şcolii. În cele din urmă s-a ajuns la un consens, s-a întocmit documentaţia şi s-a depus la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani. Documentul care a determinat consiliul de administraţie a unităţii de mai sus să aprobe schimbarea denumirii Şcolii cu cl. I-VIII nr. 1 Corni în Şcoala cu clasele I-VIII Octav Băncilă Corni a fost Memoriul  întocmit de prof. Constantin Cojocariu, director al unităţii şcolare. În prezent școala poartă denumirea de Școala Gimnazială Octav Băncilă Corni.

În anul școlar 2014/2015 în cadrul Școlii Corni funcționau 3 grupe în cadrul învățământului preșcolar (60 copii), încadrate cu 3 educatoare calificate; 11 clase la învățământul primar, instruite și educate de 11 învățători calificați; 12 clase la învățământul gimnazial, instruite și educate de 23 profesori calificați.

Acestea sunt câteva elemente și momente din istoria acestei unități școlare. Alte elemente din istoria acesteia pot fi cunoscute din lucrarea realizată împreună cu profesorul pentru învățământul primar Alexandru Vasiliu, prezentată la începutul acestui articol de presă.

 

2.      PROIECTE ŞCOLARE CU IMPLICAŢII DEOSEBITE ASUPRA PERFORMANŢELOR ELEVILOR ŞI ŞCOLII

 

Modernizarea procesului de învăţământ, valorificarea resurselor arheologice, istorice şi culturale locale şi punerea în valoare a potenţialul creativ al cadrelor didactice şi elevilor, în ultimii 50 de ani, directorii de şcoli sprijiniţi de multe cadre didactice  şi comunitatea locală au întocmit şi derulat proiecte şcolare, după cum urmează:

-  Proiectul, Valorificarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor folclorice, realizat de prof. Mărioara Sandu şi Constantin Murariu (director, prof. Dumitru Bordeianu) ; Proiectul a fost realizat în anul 1963 şi reluat în anii: 1967-1971, 1971-1989, 1993-2006, 2007 şi în prezent (directori: Elena David, Constantin Cojocariu şi Mihaela Pânzaru);

- Proiectul Valorificarea valenţelor educative ale excursiei şcolare,  realizat de: prof. Elena David (1968-1971), prof. Constantin Cojocariu (1971-2009) pentru excursii de 7-10 zile şi de foarte mulţi învăţători şi profesori pentru excursii de 1-2 zile;

- Proiectul Culegerea, valorificarea şi conservarea elementelor de arheologie şi istorie locală prin organizarea cercului Căutătorii de comori şi realizarea unei colecţii muzeistice (1968-1975) şi a unui muzeu şcolar (1975-2006), realizatori: prof. Constantin Cojocariu şi prof. Petru Babii;

- Proiectul revistelor şcolare. Prima revistă şcolară Phönix a fost realizată în anul 1970 de către prof. Vasile Popovici. În perioada 1972-1974, revista a apărut sub coordonarea prof. Paraschiva Pralea;

       - Proiectul Organizarea şi valorificarea expediţiilor şcolare realizate de prof. Aurel Oniciuc în anii: 1973 şi 1974, prof. Marin Brichisală în anii: 1978, 1980, 1982, 1983 şi 1985, prof. Ady-Minodora Teofilescu şi prof. Constantin Teofilescu în anul 1985, înv. Ana Luca şi înv. Alexandru Vasiliu în acelaşi an;

- Proiectul Participarea unităţii şcolare la concursul judeţean – Şcoala cea mai bine gospodărită – realizat de prof. Constantin Cojocariu în anul 1981;

- Proiectul Amenajarea staţiei meteo şcolare, realizat de prof. Constantin Cojocariu în anul 1982. Staţia meteo şcolară Corni a înregistrat în perioada 1982-1990 următoarele elemente meteorologice: temperatura aerului, presiunea atmosferică, precipitaţiile atmosferice, regimul eolian şi fenomenele atmosferice deosebite. În perioada respectivă, cantitatea de precipitaţii dintr-o zi a fost transmisă la Staţia meteorologică Botoşani;

- Proiectul,Organizarea a 130 ani de la înfiinţarea primei şcoli din Corni şi a Zilei şcolii, ediţia I , realizat de prof. Constantin Cojocariu cu sprijinul unui grup de învăţători şi profesori la data de 23 septembrie 1995;

- Proiectul zilelor metodice Optimizarea activităţilor de perfecţionare, realizat în colaborare cu I.S.J. Botoşani, C.C.D. Botoşani şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, după cum urmează: ediţia I – 1998; ediţia a II-a – 1999 şi ediţia a III-a – 2000;

- Proiectul,, Organizarea festivalului interjudeţean de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Vremea Colindelor, ediţia I, în anii 1998, 2000 şi 2002, realizat de prof . Constantin Cojocariu, cu sprijinul întregului colectiv de cadre didactice și în perioada 2006-2019, prof. Mihaela Pînzaru;

- Proiectul revistei lunare Floare de Corni, realizată de prof. Elena Axinia şi prof. Ioan Fediuc, după cum urmează: nr.1 – noiembrie 2000 - nr. 3 – martie 2001. Începând din anul 2002 se revine la denumirea veche a revistei – Phonix, cu numerele: 1 ianuarie 2002 -. 7 – oct. 2003, realizată de prof. Mihaela Pînzaru, prof. Ioan Fediuc, ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu şi colaboratorii;   

- Proiectul revistei şcolare Foaia micului şcolar, realizat de învăţătorii: Mariana Dorina Serediuc şi Alexandru Vasiliu, începând din anul 2001 şi în prezent. În total au apărut  72 numere: nr. 1/dec. 2001, … nr. 72 2018;

- Proiectul Documentaţia unităţii şcolare pentru candidatura la înfiinţarea Centrului de Documentare şi Informare (C.D.I.) în cadrul Proiectului româno-francez Educaţia pentru informare în mediul rural defavorizat, realizat de prof. Constantin Cojocariu şi câştigat în anul 2002 după obţinerea locului al III-lea pe judeţ, după unităţile şcolare liceale Vorona şi Bucecea;

- Proiectul Organizarea şi inaugurarea Centrului de Documentare şi Informare (C.D.I.), realizat de prof. Constantin Cojocariu şi Rotaru Olga la data de 9 mai 2003. La această acţiune au participat: d-l prof. Jacques Faugeroux, şef de proiect, S.C.A.C. al Ambasadei Franţei la Bucureşti, reprezentanţi ai I.S.J. Botoşani şi C.C.D. Botoşani;

- amenajarea în cadrul Centrului de Documentare şi Informare a unui centru zonal de resurse pluridisciplinare în folosul cadrelor didactice, elevilor şi comunităţii locale – prof. Constantin Cojocariu  (aprilie 2003);

- Proiectul Educaţia pentru mediu – educaţie pentru dezvoltare durabilă, realizat în anul şcolar 2002-2003 şi derulat în perioada 2002-2006 de prof. Constantin Cojocariu;

- Proiectul Dezvoltarea Instituţională a unităţii şcolare, realizat de prof. Constantin Cojocariu şi echipa managerială în ianuarie 2003;

- Proiectul pentru Introducerea de noi utilităţi (alimentare cu apă, construcţia de WC-uri, încălzire centrală şi reabilitarea instalaţiei electrice în cadrul localului nou al şcolii – prof. Constantin Cojocariu (februarie 2003);

- Proiectul Cercul pedagogic al directorilor coordonatori din zona Botoşani II sub genericul Educaţia pentru valori, realizat de prof. Constantin Cojocariu la data de 13 martie 2003. La această dată şcoala a fost controlată de prof. dr. Vasile Cristea, inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi a fost lansată cartea Educaţia pentru dezvoltare durabilă prin şi pentru comunitate de către prof. Constantin Cojocariu;

- Proiectul revistei  Nouă – zece a elevilor din cadrul Şcolii de Arte şi Meserii, realizat de ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu. Primul număr a apărut la data de 18 februarie 2004;

- Proiectul ,,Phaare Ro 2003/005 – 551. 01. 02 Accesul la Educaţie al Grupurilor Dezavantajate, realizat de prof. Constantin Cojocariu şi echipa managerială la data de 18 martie 2005;

- Proiectul Să dezbatem viitorul nostru cu tema Împreună într-un mediu curat am o şansă în Europa în cadrul acţiunii European Spring Day 2006, realizat de prof. Constantin Cojocariu la data de 21 martie 2006. În cadrul complexului de acţiuni a fost lansată revista Paşi pe Terra (an. I, nr. 1/2006 – ianuarie-martie) de către prof. Constantin Cojocariu, înv. Constantin Oboroceanu şi ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu. Numerele 2-13 au apărut după cum urmează: nr. 2/aprilie-iunie 2006, nr. 3/iulie-septembrie 2006, nr. 4/octombrie-decembrie 2006, nr. 5/ianuarie-martie 2007, nr. 6 şi 7/ aprilie-septembrie 2007, nr. 8 şi 9/octombrie 2007-martie 2008, nr. 10, 11 şi 12/aprilie-decembrie 2008 şi nr. 13/ianuarie-martie 2009;

- Proiectul competiţiei Cupa Independenţei, ediţia I, realizat de înv. Gheorghe Nichita şi prof. Cristian Hluşcu la data de 9 mai 2000. Ultima ediție, a 18-a, s-a desfășurat pe 1 iunie 2019.

- Proiectul acţiunii  Şezătorile iernii la Corni realizat  de prof. Constantin Cojocariu cu sprijinul Centrului Creaţiei Populare şi a majorităţii cadrelor didactice din circumscripţia şcolară Corni. Acţiunea s-a organizat la data de 8 februarie 2004 şi a constat din: expoziţie de scoarţe moldoveneşti realizată de maistru instructor Elena Politic, expoziţie de icoane pe sticlă, pe lemn şi piatră de râu realizate de elevii şcolii, îndrumaţi de prof. Silvia Loghin, întâlnire cu zece scriitori botoşăneni în frunte cu poetul Dumitru Ţiganiuc, care a făcut şi prezentările şi a prezentat câteva creaţii din opera sa. În continuare şi-au prezentat fragmente din operele lor: Constantin Bojescu, Vlad Scutelnicu, Ciprian Manolache, Gellu Dorian, Lucia Olaru Nenati. Nicolae Corlat şi Gabriel Alexe şi au lansat ultimele apariţii editoriale. Tot cu acest prilej, Angela Paveliuc Olaru, născută la Corni, a prezentat cartea Cultul busuiocului la români, iar Constantin Cojocariu, directorul şcolii, şi-a prezentat lucrarea Educaţia pentru dezvoltare durabilă prin şi pentru comunitate. În final s-au prezentat programe folclorice de înaltă ţinută artistică de către artişti profesionişti de la taraful Datina şi ansamblul folcloric Balada din Botoşani şi artişti amatori din localitate;

- Proiectul  schimbării numelui şcolii din Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Corni în Şcoala cu clasele I-VIII Octav Băncilă Corni, realizat de prof. Constantin Cojocariu în luna iunie 2004;

- Proiectul manifestărilor Corni – 515 ani de la prima atestare documentară, realizat de prof. Constantin Cojocariu cu sprijinul tuturor cadrelor didactice, la data de 13 iunie 2004. Cu acest prilej s-au organizat programe cultural-artistice, o sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice  cu tema Satul Corni – istorie, tradiţii şi contemporaneitate şi a fost dată celor prezenţi broşura Corni – 515 ani de la prima arestare documentară, realizată în luna iunie 2004, de către Constantin Cojocariu, Alexandru Vasiliu şi Cătălin Dragoş Cojocariu;

- Proiectul manifestărilor Ziua şcolii, ediţia a II-a, realizat de prof. Constantin Cojocariu la data de 6 noiembrie 2004 cu concursul tuturor cadrelor didactice. Printre acţiunile care s-au bucurat de aprecieri

elogioase se înscriu: Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice Octav Băncilă – viaţa şi opera, dezvelirea şi sfinţirea statuii lui Octav Băncilă şi a colţului dedicat marelui sculptor din interiorul şcolii şi programul artistic susţinut de formaţii locale;

- Proiectul Organizării celei de a III-a ediţii a Competiţiei Sportive Cupa Mărţişorului în ziua de 26 martie 2005, realizat de prof. Constantin Cojocariu cu sprijinul majorităţii cadrelor didactice. Au răspuns prezent invitaţiei noastre şi au trimis echipe la Corni şcolile din Liteni (Suceava), Vorona, Vlădeni, precum şi Palatul Copiilor şi Şcoala nr. 11 din Botoşani. S-au organizat întreceri sportive la şah şi tenis de masă . La acţiune a fost prezent maestrul emerit al sportului Mihai Diaconu din Botoşani;

- Proiectul de program Festivalul şanselor tale, organizat de prof. Constantin Cojocariu şi realizat în perioada 6-12 decembrie 2005, în conformitate cu ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Această manifestare a cuprins un complex de manifestări dedicate celor 140 de ani de învăţământ la Corni. Cele mai multe acţiuni s-au organizat la data de 10 decembrie 2005. A fost mai întâi un moment de esenţă religioasă, adecvat sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou coordonat de prof. Silvia Loghin. A urmat o primă şezătoare, realizată de elevii din clasele învăţătorilor Gheorghe Radu Nechita (a II-a B) şi Constantin Oboroceanu (a IV-a B) şi a doua în cadrul localului vechi, cu costume populare confecţionate în cadrul atelierelor şcolare, pregătiţi de Elena Politic, maistru instructor, Elena Ghötel, educatoare, Alexandru Vasiliu, învăţător şi Dorina Serediuc, învăţătoare. Programul artistic a continuat cu formaţiunea muzicală (cor, grup vocal) pregătită de prof. Marian Grigoropol care a prezentat lucrări din repertoriul clasic, bucurându-se de aprecieri deosebite. În partea finală a manifestării s-a realizat o întâlnire a personalului didactic al şcolii şi o parte din foştii elevi ai şcolii care, la data respectivă erau cadre didactice în unităţi şcolare din municipiul Botoşani şi doamna Angela Paveliuc Olaru, dr. în etnologie şi etnografie, acţiune moderată de prof. Constantin Cojocariu, directorul Şcolii Corni. S-au depănat amintiri frumoase, şi nu numai, protagonişti fiind: dr. Angela Paveliuc Olaru din Iaşi, prof. Luminiţa Murariu, Liceul Pedagogic Botoşani,  prof. Alina Axinte-Voinea, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Botoşani, Dan Hailă, Clubul Copiilor Botoşani şi alţii. Inspectoratul Şcolar a fost reprezentat la manifestare de d-na prof. Daniela Biolan, inspector general adjunct, care a apreciat calitatea acţiunilor derulate;

     - Proiectul educativ Parteneriatul cu Şcoala cu cl. I-VIII nr. 1 Tărhăuş – Bacău; participarea la Concursul Naţional Culorile toamnei pe plaiurile ghimeşene şi magia creaţiei copiilor, coordonator prof. Mihaela Pînzaru (anul şcolar 2009-2010, 2010-2011);

- Parteneriatul Naţional Educaţional cu Şcoala cu cl. I-VIII Girov – Neamţ: participarea la Concursul Naţional  Culoarea poeziei eminesciene, coordonator prof. Mihaela Pînzaru (anul şcolar 2010-2011) şi Concursul Zonal Mărţişorul prieteniei, coordonator înv. Luminiţa Oniciuc (anul şcolar 2014-2015);

- Parteneriatul educaţional Prietenia, măsură a inimii omului, încheiat cu C.T. N. Vasilescu - Karpen Bacău – C.N. Ferdinand  Bacău – C.T. Anghel Saligny Bacău – SAM Trinitas Tg. Frumos – Şcoala Octav Băncilă Corni – Biblioteca Judeţeană Bacău – Şcoala Mănăstirea Humorului – Suceava, coordonator prof. Mihaela Pînzaru (anul şcolar 2011-2012);

- Proiectul – Organizarea Conferinţei Naţionale Metoda Fuerstein ca metodă complementară învăţământului tradiţional, CCD Botoşani şi CDI Corni, 14-15 mai 2015, în parteneriat cu Fuerstain Braşov, Casa  Corpului Didactic Botoşani, Universitatea Spiru Haret Botoşani, prof. Mihaela Pînzaru;

- Proiectul Naţional de parteneriat educaţional Jocuri didactice în şcoala ta cu Şcoala cu cl. I-VIII Clinceni – Ilfov (anul şcolar 2014-2015), coordonator prof. Mihaela Pânzaru;

- Proiectul Naţional Educaţional Cărticica mea de suflet cu Fundaţia  Sfinţii Martiri Brâncoveni – Constanţa, profesori: Laurenţiu Gherman şi Mihaela Pînzaru (anul şcolar 2014-2015);

- Proiectul Educaţional Mihai Eminescu – Luceafărul românilor derulat în parteneriat cu Şcoala cu cl. I-VIII Căiuţi – Bacău, coordonator prof. Mihaela Pînzaru (anul şcolar 2014-2015);

-  Proiectul educaţional Carnavalul personajelor literare, iniţiat de profesorii: Mihaela Pînzaru, Ioan Fediuc, Elena Oana Iacob şi Cristian Hluşcu (anul şcolar 2014-2015).

- Proiectul  construcției și amenajării  terenului de sport la Școala Gimnaziale Octav Băncilă Corni  2020), director, prof. Mihaela Pînzaru;

- Proiectul construcției gardului împrejmuitor la Școala Corni și Grădinița nr. 2 Corni (2020), director, prof. Mihaela Pînzaru;

         - Proiectul  Procurarea și montarea instalației de încălzire la  Grădinițele nr. 1 și nr. 2 Corni  (20200, director, prof. Mihaela Pînzaru;

- Proiectul Reabilitare acoperiș Școala Mesteacăn (2020-2021), director, prof. Mihaele Pînzaru;

- Proiectul Extindere rețelei de  internet la Școala Corni (2020-2021), director,  prof. Mihaela Pînzaru;

       - Proiectul  Construcției  bazinului cu  apă la Școala Sarafinești (2020), director, prof. Mihaela Pînzaru;

            - Proiectul  Construcția și dotarea localului Grădiniței nr. 1 Corni, amplasată pe terenul localului vechi al Școlii Corni (2020-2021);

       - Proiectul Lumea poveștilor  (2016-2019), prof. Mihaela Pînzaru, și prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru, Muraru Amalia, Oboroceanu Constantin;

        - Proiectul Sărbătorile românilor de pretutindeni (2016-2019), prof.  Mihaela Pînzaru, și prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru, Muraru Amalia, Oboroceanu Constantin);

        - Proiectul  Jeunes en Roumanie (Tineri pentru Romania) -  2015-2018, prof.  Mihaela Pînzaru, preot. Ionuț Stărică, prof. pentru înv. primar  C-tin  Oboroceanu;

       - Proiect de parteneriat educațional cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației Brașov, CCD Botoșani și Asociația Deschide-ti Mintea privind Metoda îmbogățirii instrumentale inventată de Reuven Feuerstein (2015-2019), prof.  Mihaela Pînzaru .

3.      REALIZĂRI DE EXCEPȚIE ALE ȘCOLII CORNI ÎN PERIOADA 1968-2020

 

În perioada mai sus menționată, dintre realizările de excepție ale școlii  se înscriu următoarele ( cu scuzele de rigoare dacă s-au făcut omisiuni):

 

- colectarea de piese arheologice, numismatice şi înfiinţarea colecţiei muzeistice şcolare (prof. Constantin Cojocariu şi prof. Petru Babii;

- apariţia, în perioada 1969-1974, a primei reviste şcolare „Phöenix“ (prof. Vasile Popovici şi prof. Paraschiva Pralea);

- organizarea a peste 30 excursii şcolare de 7-10 zile, interjudeţene şi cu ieşire în străinătate (3 în Ungaria şi 4 în Bulgaria) şi de 2-3 zile, în perioada 1970-1987 (prof. Elena David şi prof. Constantin Cojocariu);

- realizarea cu TV România a unei emisiuni legată de activitatea cercurilor de elevi din cadrul unităţii şcolare în anul 1979 (prof. Constantin Cojocariu şi prof. Elena Axinia);

- obţinerea locului al II-lea pe judeţ, în anul 1981, în cadrul concursului Şcoala cea mai bine gospodărită din judeţ (prof. Constantin Cojocariu);

- realizarea în colaborare cu Casa Municipală de Cultură Botoşani şi cu Studioul de film Alexandru Sahia din Bucureşti a două filme de scurt metraj (Nepotul Mitruţă I şi Nepotul Mitruţă II), premiate la concursul naţional de la Costineşti (1980-1982, prof. Constantin Cojocariu şi înv. Ioan Talpoş);

- amenajarea staţiei meteo şcolare (1982-1990 – prof. Constantin Cojocariu);

- realizarea cu TVR 1 a unei emisiuni folclorice de către Orchestra de viori a şcolii – instructor şi dirijor: înv. Ioan Talpoş şi Ansamblul artistic – instructori: înv. Gheorghe Radu Nechita şi Alexandru Vasiliu (1982);

- întocmirea lucrării ştiinţifice: Studiul geografic al comunei Corni, judeţul Botoşani - 1986 (prof. Constantin Cojocariu );

- organizarea aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea şcolii şi marcarea evenimentului printr-o placă comemorativă – prof. Constantin Cojocariu şi familia Elena şi Cornel Moldovan din Suceava, la data de 23 septembrie 1995;

- întocmirea Programului de Strategie privind Dezvoltarea Economică şi Socială a comunei Corni, judeţul Botoşani, în perioada 1995-2004 (program solicitat de Guvernul României), de către prof. Constantin Cojocariu în septembrie 1995;

- prezentarea comunei Corni, judeţul Botoşani în Cartea Verde a judeţului Botoşani, material solicitat de Prefectura judeţului Botoşani, de către prof. Constantin Cojocariu în noiembrie 1998;

- organizarea Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă „Vremea colindelor“, ediţia I - 27 dec.1998, ediţia a II-a – 27 dec. 2000 şi ediţia a III-a – 27 dec. 2002 (prof. Constantin Cojocariu, înv. Adriana Nechita, înv. Gheorghe Radu Nechita şi înv. Alexandru Vasiliu) şi în anii: 2012, 2013, 2014 , 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019 (prof. Mihaela Pînzaru, prof. Alexandru Vasiliu, prof. Mariana Dorina Serediuc, înv. Gheorghe Radu Nechita);

- obţinerea Diplomei Folclorul pentru toţi de către Ansamblul folcloric Floarea de corn al Şcolii din localitatea Corni, judeţul Botoşani, pregătit şi condus de învăţătorii Alexandru Vasiliu, Adriana Nechita, Gheorghe Radu Nechita şi Mariana Dorina Serediuc la ediţia a II-a a Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri Populare de la Idicel – Sat, judeţul Mureş din data de 26 iunie 1999;

- invitarea Ansamblului artistic Floarea de corn al şcolii la aniversarea a 141 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească în Piaţa Unirii din Iaşi şi la Ruginoasa (24 ianuarie 2000) – prof. Constantin Cojocariu, înv. Alexandru Vasiliu şi înv. Gheorghe Radu Nechita);

- apariţia cărţii Comuna Corni. Elemente de geografie şi istorie locală, Editura AXA, Botoşani, 2000, realizată de prof. Constantin Cojocariu. Lucrarea aceasta este un suport didactic pentru predarea unor discipline şcolare opţionale, dar şi pentru integrarea în lecţiile de istorie şi geografie a unor informaţii legate de localitatea natală;

- amenajarea cabinetului de informatică şi introducerea calculatorului în procesul de învăţământ, în anul 2000, de către prof. Constantin Cojocariu şi ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu;

- apariţia cărţii manual pentru o disciplină opţională Incursiune în orizontul local botoşănean, 2001. Printre autori se înscriu învăţătorii Constantin Siminiceanu şi Constantin Oboroceanu, foşti elevi ai şcolii;

- câştigarea locului de înfiinţare a Centrului de Documentare şi Informare (C.D.I.), prof. Constantin Cojocariu (2002);

- amenajarea şi începerea activităţii C.D.I. (septembrie 2002);

- realizarea, împreună cu artistul Duşa Ozolin, a două vederi cu obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Urşii din

 

Corni

, prof. Constantin Cojocariu şi înv. Gheorghe Radu Nechita (ianuarie 2002);

- realizarea unei emisiuni la Radio România Tineret – 1 iunie 2002, de către prof. Constantin Cojocariu, înv. Mariana Dorina Serediuc şi înv. Alexandru Vasiliu;

- apariţia cărţii Educaţia pentru dezvoltare durabilă prin şi pentru comunitate, editura AXA, Botoşani, 2003, prof. Constantin Cojocariu;

- realizarea pliantului Şcoala cu clasele I-VIII şi clase ale Şcolii de ucenici  nr.1 Corni, judeţul Botoşani, prof. Constantin Cojocariu, înv. Alexandru Vasiliu şi ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu (martie 2003);

- locul al II-lea obţinut de Centrul de Documentare şi Informare (C.D.I.) al Şcolii nr. 1 Corni pentru participarea la concursul judeţean Provocarea la lectură, prof. Constantin Cojocariu – director C.D.I. şi Olga Rotaru – documentarist (18 iunie 2004);

- realizarea pliantului O şcoală incluzivă, prof. Constantin Cojocariu şi înv. Alexandru Vasiliu în septembrie 2005;

- premiul al III-lea obţinut de Corul de cameră – muzică cultă al Şcolii Corni, instructor prof. Marian Grigoropol, pentru participarea la faza judeţeană a Concursului Naţional de muzică – învăţământ preuniversitar;

- organizarea în cadrul Simpozionului interjudeţean Euroregiunea Prutului de Sus a aplicaţiei de teren în zona comunei Corni, în cadrul căreia s-au făcut observaţii şi s-au purtat discuţii asupra Platoului structural Ţarna Mare, Văii Siretului şi captării iminente Siret-Prut, la locul numit Hondrea, din partea nordică a satului Corni, de către prof. Constantin Cojocariu la data de 27 mai 2006;

- prezentarea de programe artistice la Supermarketul Iulius Moll Suceava, transmise în direct la TV Kids Land Star, dec.2011, 2013 şi 2015, realizatori: prof. Mariana Dorina Serediuc, prof. Alexandru Vasiliu şi prof. Mihaela Pînzaru;

- realizarea, în colaborare cu TVR Iaşi, a două emisiuni folclorice  de către Ansamblul artistic al şcolii şi prezentarea pe post a acestora – instructori: prof. Mihaela Pânzaru, prof. Alexandru Vasiliu, prof. Constantin Oboroceanu (decembrie 2015).

 

         4.  DIPLOME ŞI PREMII OBŢINUTE DE ELEVII ŞCOLII NR. 1 CORNI

 

Anul 1963:

-locul al II-lea pe ţară – formaţia de dansuri populare mixte, instructori: prof. Marioara Sandu  şi prof. Constantin Murariu.

Anul 1971:

-locul al III-lea la faza judeţeană obţinut de formaţia de dansuri populare mixte, prof. Elena David şi prof. Constantin Cojocariu.

Anul 1979:

- menţiuni la faza naţională a concursului de creaţie „Tinere condeie“ – Luminiţa Murariu, Cătălin - Dragoş Cojocariu şi Marinica Pătrăşcanu, prof. Vasile Popovici.

Anul 1981:

 

 

 

- menţiune pe ţară - orchestra de viori, înv. Ioan Talpoş;

- locul al II-lea la faza zonală a concursului pentru acordarea primului ajutor Sanitarii pricepuţi obţinut de echipajul şcolii, prof. Elena Axinia;

- menţiune la faza judeţeană a olimpiadei  de limba română – Luminiţa Murariu, prof. Vasile Popovici.

Anul 1982

- locul al II-lea la faza judeţeană a concursului sportiv schi biatlon (Câmpulung Moldovenesc) obţinut de Matei Ioan, prof. Constantin Teofilescu.

Anul 1983:

- locul I la ramura de sport atletism la concursul din Tabăra Bistriţa obţinut de Adriana Belciug, prof. Constantin Teofilescu.

Anul 1984 :

- locul al III-lea pe judeţ la olimpiada de biologie – Carolina Pricop, prof. Elena Axinia.

Anul 1985:

- premiul al II-lea pe ţară la concursul de creaţie „Tinere condeie“ – Mihaela Cătălina Cojocariu, prof. Maria Iurieţ (fig. 71);

- locul al II-lea pe ţară - formaţia de dansuri populare, înv. Gheorghe Radu Nechita şi înv. Alexandru Vasiliu;

- locul al II-lea pe ţară - Ansamblul artistic cl. IX-X, înv. Alexandru Vasiliu, înv. Gheorghe Radu Nechita şi înv. Ioan Talpoş;

- locul I pe judeţ la campionatul de şah al elevilor, cl. V-VIII, obţinut de elevii Mihaela Cătălina Cojocariu şi Dorin Bejenaru (au participat cu echipa judeţului la faza zonală de la Vaslui), prof. Ady - Minodora Teofilescu şi prof. Constantin Teofilescu.

Anul 1986 :

- premiul al II-lea la faza judeţeană a olimpiadei de geografie (a participat  cu echipa judeţului la faza naţională) – Mihaela Cătălina Cojocariu, prof. Constantin Cojocariu;

- menţiuni la faza judeţeană a olimpiadei de biologie – Carmen Scorţariu, Mihaela Chiriac, Luminiţa Matei şi Amalia Ştefancu, prof. Elena Axinia ;

Anul 1987 :

- locul al II-lea  pe ţară - formaţia de dansuri populare – băieţi, cl. IX-X, înv. Gheorghe-Radu Nechita, înv. Alexandru Vasiliu şi înv. Ioan Talpoş;

- menţiune la etapa republicană a concursului „Pentru sănătate şi umanitate“ – Dorina  Murariu, prof. Vasile Popovici;

- menţiuni la faza judeţeană a olimpiadei de geografie – Mihaela Vlascu şi Mihaela Cojocariu, prof. Constantin Cojocariu şi la biologie – Maria Belciug, prof. Elena Axinia;

- menţiune pe ţară la concursul naţional  Cetăţi de oţel ale ţării - clasa a III-a A, înv. Alexandru Vasiliu;

Anul 1995:

- locul al III-lea pe judeţ la olimpiada de biologie – Maricica Moscalu, prof. Elena Axinia,

Anul 1996:

- menţiune la faza judeţeană a olimpiadei de biologie – Alina Enăchescu, prof. Elena Axinia.

Anul 1997:

- menţiuni la faza judeţeană a olimpiadei de matematică – Ionuţ-Alexandru Vasiliu, înv. Adriana Nechita  şi de biologie – Mihaela Buta, prof. Elena Axinia.

Anul 1999:

- menţiuni la faza judeţeană a olimpiadei de biologie – Laura Enăchescu şi Simona Huşman, prof Elena Axinia.

Anul 2000:

- menţiuni la faza judeţeană a olimpiadei de biologie – Ionuţ-Alexandru Vasiliu şi Diana Asandei, prof. Elena Axinia şi de limba română – Narcisa Miţosu, prof. Vasile Popovici.

Anul 2001:

- menţiune la faza judeţeană a olimpiadei de geografie – Alexandru Rotaru, prof. Constantin Cojocariu;

- locul I la proba teoretică individuală a concursului Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă, etapa judeţeană – Iuliana Oboroceanu, prof. Ioan Gheorghiţeanu şi înv. Constantin Oboroceanu

- menţiune la etapa judeţeană a concursului Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă obţinută de echipajul Şcolii nr. 1 Corni, prof. Ioan Gheorghiţeanu şi înv. Constantin Oboroceanu;

- locul I obţinut de elevul Dragomir Nechita la etapa judeţeană a Campionatului Naţional la tenis de masă – şcoli gimnaziale din mediul rural (15 decembrie), înv. Gheorghe Radu Nechita. 

Anul 2002:

- locul I la faza judeţeană a olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale obţinut de către elevele Alina Budeanu şi Laura Daniliuc, maistru instructor Elena Politic;

- locul al III-lea la faza naţională a olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de la Sibiu obţinut   de către elevele Alina Budeanu şi Laura Daniliuc, maistru instructor Elena Politic;

- locul I la proba practică individuală a concursului Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă, etapa judeţeană obţinut de către elevul Cezar Marian Vasiliu, prof. Ioan Gheorghiţeanu şi înv. Constantin Oboroceanu;

- menţiune la etapa judeţeană a concursului Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă obţinut de către echipajul Şcolii nr. 1 Corni, prof. Gheorghiţeanu şi înv. Constantin Oboroceanu;

 - locul I la faza judeţeană şi interjudeţeană la tenis de masă pentru elevii din mediul rural obţinut de către elevul Dragomir Nechita, înv. Gheorghe Radu Nechita;

- locul I la faza judeţeană a campionatului de şah obţinut de către elevul Bogdan Gheorghiţeanu, prof. Ioan Gheorghiţeanu;

- locul al III-lea la faza judeţeană a campionatului de şah al elevilor din mediul rural obţinut de către elevul Cezar Marian Vasiliu, înv. Alexandru Vasiliu;

- menţiune la faza judeţeană a olimpiadei de biologie obţinut de către elevul Cezar Marian Vasiliu, prof. Elena Axinia;

- diplomă şi scrisoare de mulţumire pentru participarea la proiectul Şcolii cu cl. I-VIII nr. 1 Botoşani Copiii pentru copii cu creaţii literare ale elevilor, lucrări pentru tombolă, un moment artistic şi donaţii din partea elevilor şi a şcolii, înv. Mariana Dorina Serediuc, înv. Alexandru Vasiliu, prof. Silvia Loghin şi maistru instructor Elena Politic.

Anul 2003:

- locul al II-lea la etapa judeţeană a Olimpiadei Naţionale a sportului şcolar – şah obţinut de elevul Bogdan Gheorghiţeanu, prof. Ioan Gheorghiţeanu;

- locul I la faza judeţeană a olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale obţinut de către eleva Mihaela Mitoşeru, maistru instructor Elena Politic;

- premiul Maria Spiridon – ţesut la faza naţională a olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de la Sibiu obţinut de către eleva Mihaela Mitoşeru, maistru instructor Elena Politic;

Anul 2004:

- locul I la faza judeţeană a Olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de către eleva Petronela Martiniuc, maistru instructor Elena Politic;

- premiul special al juriului pentru respectarea tradiţiei la faza naţională a Olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de la Sibiu de către eleva Petronela Martiniuc, maistru instructor Elena Politic.

- premiul special al juriului obţinut de Ansamblul Floarea de Corni la concursul de interpretare vocală şi dansuri în cadrul Taberei de folclor a minorităţilor naţionale de la Homorod – Băi, judeţul Harghita (1-10 iulie), instructor înv. Alexandru Vasiliu;

- premiul special al juriului obţinut de elevul Cezar Marian Vasiliu la concursul de Mister în cadrul Taberei de folclor a minorităţilor naţionale de la Homorod – Băi, judeţul Harghita, instructor înv. Alexandru Vasiliu;

- locul I la concursul de fotbal obţinut de echipa şcolii în cadrul Taberei de folclor a minorităţilor naţionale de la Homorod – Băi, judeţul Harghita (1-10 iulie), antrenor înv. Alexandru Vasiliu;

- locul I la concursul de bad mington obţinut de elevul Cezar Marian Vasiliu în cadrul Taberei de folclor a minorităţilor naţionale (1-10 iulie), înv. Alexandru Vasiliu.

Anul 2005:

- premiul I – ţesut la faza judeţeană a Olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de către eleva Iuliana Laura Chelsiu, maistru instructor Elena Politic;

- premiul I – ţesut la război la faza naţională a Olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale de la Sibiu de către eleva Iuliana Laura Chelsiu, maistru instructor Elena Politic;

- locul al IV-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de şah de către elevul Bogdan Ocu, prof. Cristian Virgil Hluşcu;

- menţiune la etapa judeţeană a concursului Educaţie rutieră, educaţie pentru viaţă obţinută de echipajul şcolii, prof. Ioan Gheorghiţeanu şi înv. Constantin Oboroceanu;

- locul al II-lea la ediţia a II-a a Simpozionului Naţional S.O.S. Natura obţinut de elevele Marta Coteaţă, Andreea Constantinescu şi Roxana Hofman, prof. Ramona Hluşcu.

Anul 2006:

- locul I la Concursul Judeţean al revistelor şcolare obţinut de revista Foaia Micului Şcolar, coordonatori: înv. Alexandru Vasiliu şi înv. Mariana Dorina Serediuc;

- locul I la concursul judeţean Superlative ecologice obţinut de eleva Marta Coteaţă, prof. Ramona Hluşcu şi înv. Mariana Dorina Serediuc;

- diplomă echipajului Şcolii Corni pentru participarea la eco–carnavalul 50 ani, 1955-2005 de la Palatul Copiilor Botoşani, prof. Ramona Hluşcu;

- diplomă de participare a revistei Paşi pe Terra -  etapa judeţeană la concursul revistelor şcolare, prof. Constantin Cojocariu, înv. Constantin Oboroceanu şi ing. prof. Cătălin Dragoş Cojocariu;

- premiul al II-lea la proba de desen a concursului judeţean desfăşurat în cadrul proiectului ACIS finanţat de Guvernul României şi Banca mondială obţinut de eleva Oana Maria Popovici;

- locul al II-lea la proba săritura în lungime de pe loc în competiţia Cupa primăverii, organizată de Liceul cu Program Sportiv în sala Olimpia din Botoşani şi obţinut de elevul Cosmin Daniliuc, cl.a III-a, înv. Alexandru Vasiliu;

- locul al II-lea la proba de 30 m plat în competiţia Cupă primăverii, organizată de Liceul cu Program Sportiv în sala Olimpia din Botoşani şi obţinut de elevul Andrei Măierean, cl. a III-a, înv. Alexandru Vasiliu;

- locul al III-lea la proba  săritura în lungime de pe loc în competiţia Cupa primăverii, organizată de Liceul cu Program Sportiv în sala Olimpia din Botoşani şi obţinut de elevul Cosmin Jugariu, cl. a III-a, înv. Alexandru Vasiliu;

- locul I la proba Parcursul aplicativ  la concursul Cupa primăverii, organizat de Liceul cu Program Sportiv în sala Olimpia din Botoşani şi obţinut de echipajul Şcolii Corni, înv. Alexandru Vasiliu.

Anul 2007:

- premiul I la faza naţională a Festivalului Prieteniei, Iaşi, obţinut de Formaţia de Dans Țiganesc şi Dans Tematic – Dansul florilor, coordonat de  înv. Mariana-Dorina Serediuc;

- premiul I la Festivalul folcloric Cânt şi joc moldovenesc obţinut de formaţia artistică Muguraşul, coordonator: înv. Alexandru Vasiliu;

- menţiuni la Concursul judeţean Educaţie Pentru Sănătate, obţinut de elevele: Lavinia Adochiţei, Adelina Bahnă şi Georgiana Brânzac, îndrumător înv. Mariana Dorina Serediuc;

Anul 2008:

- premiul I la Concursul Naţional Micul Matematician, etapa finală, ediţia a II-a,  obţinut de către elevele Lavinia Adochiţei şi Georgiana Brânzac, înv. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul I la Concursul Judeţean de interpretare Ion Creangă, trupa clasei a III-a B, înv. Amalia Muraru;

- premiul al II-lea la Concursul Naţional Micul Matematician, etapa finală, ediţia a II-a, obţinut de eleva Ana Maria Anton, înv. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul al III-lea la Concursul Naţional Micul Matematician, etapa finală, ediţia a II-a, obţinut de elevul Emanuel Vărvăruc, înv. Mariana Dorina Serediuc;

 - premiul I la Festivalul de folclor – Bistriţa-Năsăud obţinut de formaţia Muguraşul a Şcolii  cu clasele I-VIII Octav Băncilă Corni, coordonator – prof. Alexandru Vasiliu;

         - menţiuni la Concursul Naţional Eurojunior obţinut de elevele: Adelina Bahnă, Ana Maria Anton şi Emanuel Vărvăruc, înv. Mariana Dorina Serediuc;

Anul 2009:

- premiul I la Concursul Naţional al revistelor şcolare, Iaşi, 2009 – Foaia micului şcolar, coordonatori: prof. Alexandru Vasiliu şi prof. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul I la Concursul de Limba Română (SMART) obţinut de eleva Mădălina Gaidur, cl a II-a A,

 

prof. Mariana Dorina Serediuc (semestrul I 2009-2010);

-locul I la faza judeţeană a Olimpiadei Meşteşuguri Artistice Tradiţionale obţinut de elevul Ioan

Vlad Sofa, pregătit de prof. Silvia Loghin;

-          locul I la faza judeţeană a Olimpiadei Meşteşuguri Artistice Tradiţionale obţinut de elevul Iustin

Loghin, pregătit de prof. Silvia Loghin;

- premiul I la concursul Icoana din sufletul copilului, ediţia a XVII-a, iniţiat de revista Chemarea Credinţei obţinut de elevul Vlad Sofa, clasa a VIIII-a, pregătit de profesor Silvia Loghin;

- premiul al III-lea la faza naţională a Olimpiadei Meşteşuguri Artistice Tradiţionale de la Sibiu obţinut de elevul Ioan Vlad Sofa la secţiunea Icoane pictate pe lemn, pregătit de prof. Silvia Loghin;

- menţiune la faza naţională a Olimpiadei Meşteşuguri Artistice Tradiţionale de la Sibiu obţinut de elevul Iustin Loghin, pregătit de prof. Silvia Loghin;

- premiul I la Concursul Naţional Vine, vine primăvara!, obţinut de eleva Maria Anghelache, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul al II-lea la Concursul Internaţional Suflet de copil în lumina Învierii obţinut de Maria Anghelache, prof. Mihaela Pînzaru;

- menţiune specială în cadrul Concursului Naţional Proeducaţia – Libria obţinută de eleva Mădălina Gaidur, cl. a II-a A, prof. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul I obţinut la faza judeţeană de echipajul şcolii cu Proiectul Cetăţeanul, coordonat de prof. Florica Nichita;

- menţiune la Concursul Naţional Eurojunior obţinut de eleva Maria Pânzaru, prof. Mariana Dorina Serediuc;

Anul 2010:

- premiul I obţinut de revista şcolară Foaia micului şcolar la Expoziţia Naţională Mărţişor, 2010, Iaşi, coordonatori profesori, Alexandru Vasiliu şi Mariana-Dorina Serediuc;

- premiul I la Concursul Naţional Micul Matematician obţinut de elevii: Gabriel Anghelache, Ema Aonicesei, şi Maria Pânzaru, prof. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul I la Concursul Naţional Culorile toamnei pe plaiuri ghimeşene şi Magia creaţiei copiilor obţinut de Monica Scorţariu, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul I la Concursul Naţional Miresme de primăvară obţinut de  Otilia Oniciuc, Ana Maria Niculăeş, Cătălin Şfaiţer şi Dănuţ Anghelache, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul al II-lea la Concursul Naţional Culorile toamnei pe plaiuri ghimeşene, Ioana Andrian, Romina Baltariu, Raluca Oniciuc, Lucian Baltariu,  şi la Concursul Interjudeţean de creaţie literară Hyperion: Dănuţ Anghelache, Monica Scorţariu, prof. Mihaela Pînzaru;

  - menţiune  la Concursul Naţional al revistelor şcolare, Focşani, 2010 – Foaia micului şcolar, coordonatori: prof. Alexandru Vasiliu şi prof. Mariana Dorina Serediuc;

 - premiul I la Concursul Interjudeţean de pictură, artă decorativă şi design Mărţişorul la români – 1 martie 2010, ediţia a III-a, obţinut de eleva Mădălina Gaidur, îndrumată de prof. Mariana Dorina Serediuc;

  - premiul al II-lea la Concursul judeţean de teatru, cu piesa Procesul fetei babei, instructor: prof. Alexandru Vasiliu;

  Anul 2011:

  - premiul I la Concursul Naţional English My Love obţinut de eleva Mădălina Gaidur, prof. Florina Condriuc;

  - premiul al II-lea la Concursul Judeţean de Chimie Chemyt3C obţinut de elevele Georgiana Monica Brînzac şi Adelina Bahnă la secţiunea Referate ştiinţifice  cu lucrarea Poluarea apei, aerului şi a solului, pregătite de prof. Silvia Loghin;

 - menţiune la Concursul Judeţean de Chimie Chemyt3C, la secţiunea Lucrări scrise, pregătită de prof. Silvia Loghin;

  - locul al II-lea la Concursul Naţional Iaşi gren bag, creează şi responsabilizează ECO – ul naturii, Iaşi, de către eleva Georgiana Brânzac, prof. Veta Anghelache;

  - premiul al III-lea la Concursul Naţional al revistelor şcolare, Deva, 2014, de către revista Foaia micului şcolar, coordonatori: Alexandru Vasiliu şi Mariana Dorina Serediuc;

  - locul al III-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Educaţie Tehnologică obţinut de eleva Georgiana Brânzac, prof. Veta Anghelache;

  - menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de Educaţie Tehnologică obţinut de eleva Lavinia Adochiţei, prof. Veta Anghelache;

 - premiul I la Concursul Naţional Comunicare şi ortografie obţinut de elevii: Maria Pânzaru, Iasmina Oniciuc şi Mădălina Gaidur, prof. Mariana Dorina Serediuc;

 - premiul al III-lea la Concursul naţional Comunicare şi ortografie obţinut de elevele: Ofelia Adochiţei şi Elvis Sorohan, prof. Mariana Dorina Serediuc;

  Anul 2012:

 - Diplomă de excelenţă acordată de Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Botoşani pentru rezultate deosebite obţinute la concursurile şi olimpiadele şcolare în anul şcolar 2011-2012 de eleva Mădălina Gaidur, prof. Mariana Dorina Serediuc;

 - Premiul I la Concursul Naţional Comunicare şi ortografie obţinut de elevele Ofelia Adochiţei şi Maria Pânzaru, prof. Mariana Dorina Serediuc;

            - premiul al II-lea la Concursul Naţional de evaluare în educaţie Năstăsescu – lb. română Raluca Onicuc, prof. Mihaela Pînzaru;

        - premiul al III-lea la Concursul Naţional de Evaluare în Educaţie la Matematică obţinut de eleva Mădălina Gaidur, prof. Mariana Dorina Serediuc;

            - premiul al III-lea la Concursul Naţional de evaluare în educaţie Năstăsescu – lb. română obţinut de eleva Raluca Onicuc, prof. Mihaela Pînzaru;

  - locul al II-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Educaţie tehnologică obţinut de eleva Georgiana Brânzac, prof. Veta Anghelache;

  - locul al III-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Educaţie Tehnologică obţinut de eleva Lavinia Adochiţei, prof. Veta Anghelache;

  - premiul al III-lea la Concursul interjudeţean Timp şi spaţiu românesc în context european, secţiunea Istoria românilor, obţinut de eleva Mădălina Gaidur, îndrumată de prof. Mariana Dorina Serediuc;

        - locul al II-lea la Concursul Naţional de evaluare în educaţie la limba engleză obţinut de elevul Cătălin Constantin Şfaiţer, prof. Florina Condriuc;

            - menţiune la Concursul Naţional de Matematică Euclid obţinută de eleva Mădălina Gaidur, prof. Mariana Dorina Serediuc;

        - menţiune la Olimpiada de Limba franceză obţinut de Romina Baltaru, prof. Gabriela Chelmuş.

  Anul 2013:

- premiul al II-lea la Concursul Naţional de evaluare în educaţie Năstăsescu – lb. română, etapa a II-a, Anastasia Pînzaru, prof. Mariana-Dorina Serediuc;

- premiul al II-lea la Concursul Naţional de evaluare în educaţie Năstăsescu – matematică, etapa a II-a, Anastasia Pînzaru, prof. Mariana-Dorina Serediuc;

 

 

 

 

 

-  premiul al III-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba engleză obţinut de elevul Cătălin Fediuc, prof. Florina Condriuc;

 - premiul al III-lea cu Proiectul Din străbuni, din oameni buni, Tradiţii şi obiceiuri de sărbători – organizat de site-ul Didactic. ro. de către echipajul şcolii, coordonator: prof. Alexandru Vasiliu;

- menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de lb. română obţinut de  Maria Pînzaru, prof. Mihaela Pînzaru;

  Anul 2014:

 - premiul I la Concursul Naţional de Evaluare în Educaţie Năstăsescu obţinut de eleva Anastasia Pînzaru, prof. Mariana Dorina Serediuc;

- premiul I la Simpozionul

Internaţional Grigore Vieru, poet al sufletului românesc, ediţia a II-a, obţinut de eleva  Maria Pînzaru, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul I la Concursul Naţional Mai aproape de literatură, mai aproape de noi,  Cătălin Fediuc, prof. Mihaela Pînzaru;

 - premiul al III-lea la Concursul Naţional de Evaluare în Educaţie Năstăsescu obţinut de elevul Vladimir Murariu, prof. Mariana Dorina Serediuc;

  - premiul al III-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba engleză, obţinut de către elevul Cătălin Constantin Şfaiţer, prof. Florina Condriuc;

  - premiul al III-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba franceză obţinut de eleva Crina Claudia Ciugolia, prof. Gabriela Chelmuş;

- premiul al III-lea la Simpozionul Internaţional Grigore Vieru, poet al sufletului românesc, ediţia a II-a, obţinut de elevul Cătălin Şfaiţer, prof. Mihaela Pînzaru;

  - apariţia primei reviste şcolare a clasei (a III-a A), coordonator prof. Mariana Dorina Serediuc (3 numere în anul şcolar 2014-2015);

  - premiul I la Concursul regional Sărbătorile românilor de pretutindeni obţinut de elevele : Anastasia Pînzaru şi Melisa Iurieţ, prof. Mariana Dorina Serediuc.

Anul 2015:

- Trofeul Festivalului de folclor De la moşii noştri noi am învăţat, Tătăruşi – Iaşi, coordonator: prof. Alexandru Vasiliu;

- premiul I la Concursul Naţional Evaluare în educaţie la limba şi literatura română obţinut de Maria Pînzaru, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul al II-lea la Concursul Naţional Amintiri din copilărie obţinut de eleva Anastasia Pînzaru, prof. Mariana-Dorina Serediuc;

- premiul al II-lea la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba engleză obţinut de către eleva Ioana Alexandra Lupu, prof. Florina Condriuc;

- menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba engleză obţinut de elevul Cătălin Fediuc, prof. Florina Condriuc;

- menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de Limba franceză obţinut de eleva Crina Claudia Ciugolia, prof. Gabriela Chelmuş.

 

2016 

- premiul I obținut la  Concursul Național Cânt și joc moldovenesc -  Iași  de Formația Mugurașul,  prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru;

- premiul I obținut la Festivalul internațional de folclor Vasile Andriescu Botoșani de Formația Mugurașul ,  prof. pentru înv. primar Vasiliu Alexandru.

2017:

- premiul special obținut la Olimpiada - Universul cunoașterii prin lectură de la Galați  de eleva Pînzaru Anastasia, prof. Mihaela Pînzaru ;

- premiul I  obținut la Concursul Național Cânt și joc moldovenesc - Iași de  Formația Mugurașul , prof. pentru  înv. primar Vasiliu Alexandru;

- premiul al III- lea obținut la Concursul Național de folclor Plai Botoșănean  de  Formația Mugurașul , prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru;

- premiul I obținut la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă - Iași de  Formația Mugurașul , prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru.

2018:

- premiul special obținut la Olimpiada - Universul cunoașterii prin lectură – Galați, de elevele Pînzaru Anastasia și Mărgineanu Bianca, prof. Mihaela Pînzaru;

- premiul I obținut la Concursul Național Cânt și joc moldovenesc - Iași de  Formația Mugurașul , prof. pentru înv. primar Vasiliu Alexandru.

2019

- premiul I obținut la Concursul Național Cânt și joc moldovenesc - Iași de Formația Mugurașul , prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru;

- premiul I obținut la Concursul Național Plai Botoșănean – de  Formația Mugurașul , prof. pentru înv. primar  Vasiliu Alexandru.

 

5. PERSONALITĂŢI - DOCTORI ÎN ŞTIINŢE, DIPLOMAŢI ŞI GENERALI

 

1. Nicolae Irimiciuc - prof. univ. dr. doc. ing. în mecanică;

2. Liviu Matei - cercet. şt. I, dr. în fizică şi matematică;

3. Ioan Siminicenu – prof. de filozofie, om politic, fost ambasador al României în Cuba;

4. Vasile Popovici – prof. de limba română, poet;

5. Angela Paveliuc - Olaru - dr. în etnologie şi etnografie;

6. Ilie Siminiceanu – prof.  univ. dr. în chimie;

7. Mihai Palaghia – general locotenent (r) şi conf. univ. dr.;

8. Gheorghe Iuraşog – dr. în medicină;

9. Dan Chelariu – dr. în chirurgie plastică;

10. Gheorghe Corneliu Serediuc – col.(r), dr. în geodezie;

 11. Maricica Moscalu – lector univ.,  dr. în finanţe;

       12. Camelia Oniciuc – cercetător ştiinţific dr. şi lector univ. dr. asociat.

 

Centralizând situaţia de mai sus rezultă că şcoala corneană, în cei 155 ani de existenţă a dat societăţii româneşti 12 personalităţi de primă mărime, din care 10 au obţinut doctoratul în diferite domenii ale ştiinţei, 3 cu funcţii importante în două domenii de activitate din ţara noastră (diplomaţie şi apărare naţională) şi un poet. Cei 10 posesori ai titlului de doctorat au ocupat sau ocupă funcţii de: prof. univ. dr. (Univ. Gheorghe Asachi Iaşi) – 2, cercetător ştiinţific I – 1 ( Institutul de Fizică Măgurele), lector univ. dr. – 2 (1 la Academia de Studii Economice Bucureşti şi 1 la Univ. Al I. Cuza Iaşi), 2 au doctoratul în medicină, 1 în Etnografie şi Etnologie şi 1 în Geodezie. În rândul personalităţilor cu doctorat se înscrie  generalul locotenent (r) Mihai Palaghia şi col. (r) Gheorghe Corneliu Serediuc cu doctorat în geodezie.

 

 

6.  ALTE PERSONALITĂŢI

 

Comuna Corni, judeţul Botoşani este una dintre localităţile care, datorită rigurozităţii sistemului de învăţământ, colaborării permanente dintre şcoală şi biserică şi dintre dascăli şi părinţi, a dat generaţii valoroase de intelectuali, care şi-au dedicat întreaga viaţă şi activitate slujirii culturii, ştiinţei, învăţământului, activităţii economice şi a altor sectoare de activitate. Astfel, se justifică enumerarea câtorva dintre intelectualii care au reprezentat şi reprezintă pentru comună, jaloane şi modele educaţionale. Fără a avea pretenţia, de a nu fi comis unele nedorite omisiuni, redăm în ordine (aproape) cronologică, numele celor cu studii superioare şi studii postliceale.

 

6.1. Cu studii superioare

 

Profesori : Liviu D. Matei, Petru Babii, Ioan Siminiceanu, Anicuţa Dăscălescu, Ioan Iurieţ, Maria D. Oniciuc, Elena Gh. Oniciuc, Ortansa Iurieţ, Elena D. Oniciuc, Alexandru Constantinescu, Angela Paveliuc Olaru, Ina Iurieţ, Lidia Cigolea, Petru Siminiceanu, Petru Belciug, Ştefan Mărgineanu, Ilie Siminiceanu, Anicuţa Belciug, Vasile Popovici, Constantin Murariu, Constantin Oniciuc, Aurel Oniciuc, Aneta Brânzac, Rodica Hânţescu, Maria H. Babii, Silvia Serediuc, Eleonora Leonte (Ionaşcu),  Aristica Anghelache, Anca Iurieţ, Geta Iurieţ, Silvia Oniciuc (Loghin),  Veta Anghelache, Ioan Fediuc, Dorel Sălceanu, Luminiţa Murariu (Stoica), Cătălin Dragoş Cojocariu, Daniel Lupu, Ovidiu Ilarion Iurieţ, Iulia Vărvăruc, Alina Axinte Voinea, Laura Fediuc, Camelia Oniciuc, Maricica Moscalu, Ramona Marieta Hluşcu, Constantin Siminiceanu, Cristian Virgil Hluşcu, Viorel Cosmin Hailă, Magda Nechita, Constantin Oboroceanu, Maria Martiniuc (Vasiliu), Maria Martiniuc (Anghelache), Irina  Martiniuc (Fediuc), Carmen Jitaru, Luminiţa Mirela Pricop (Oniciuc), Mariana Amalia Ştefancu (Murariu), Mihaela Cojocariu (Şurubaru), Anica Oboroceanu (Sofa), Roxana Asandei, Mirela Enăchescu, Sefora Iuraşog, Alina Beatrice Ocu, Mihaela, Rodica Vărvăruc, Andreea Ioana Budeanu, Elena Daniela Budeanu, Camelia Sorohan, Adrian Iurașog (este și poet), Cosmina Curelaru, Otilia Sofa, Ioana Vasilica Andrian, Daniela Mitoșeru, Robert Andrian;

Preoţi: Ilie Iurăceanu, Haralambie Oniciuc, Aurel Fediuc, Claudiu Constantin Oniciuc, Gheorghe Pînzaru, Emanuel Loghin;

Pastori: Ioan Vasiliu;

Pictori bisericeşti: Alexandru Rotaru;

Pictori: Ioan Oniciuc (a făcut o adevărată carieră la Madrid – Spania);

Medici: Mitrică Dăscălescu, Gheorghe Iuraşog, Marieta Daniliuc, Emilia Munteanu, Dan Chelariu, Rodica Ungureanu, Monica Stoica, Carmen Chelaru, Codruţa Gheorghiţanu, Corina Enăchescu, Aurica Vasiliu, Estera Vasiliu, Lidia Vasiliu;

Jurişti: Ioan Ştefancu, Gheorghe Pascaru, Maria Fediuc, Constantin Serediuc, Diana Hailă, Lăcrămioara Axinte, Sorin Gavriliuc, Anca Adochiţei, Carmen Şfaiţer, Lăcrămioara Murariu, Elena Victoriţa Bujoi, Ecaterina Sorohan, Eusebiu Martiniuc;

Ingineri şi subingineri: Dumitru D. Matei, Haralambie Muraru, Alecu Fediuc, Alexandru Chişcari, Toader V. Iurieţ, Ştefan Enăşescu, Gheorghe T. Olariu, Gheorghe Chelariu, Mircea Vizitiu, Costache Chirecuţ, Maria D. Oniciuc, Elena Oniciuc, Mihai Iurăceanu, Ilie P. Dăscălescu, Victoriţa Oniciuc, Iulian N. Scorţaru, Mihai Daniliuc, Maria Oboroceanu, Eugen Oniciuc, Dan Babii, Dorin Ailoaie, Laurenţiu Babii, Dan Nichita, Dumitru Vărvăruc, Ioan Huşman, Ilie Chelariu, Viorica Fediuc, Veta Anghelache, Dumitru Scorţariu, Paul C. Siminiceanu, Cezar Popovici, Maricel Oboroceanu, Emil Oniciuc, Elena M. Oniciuc, Constantin Chiriac, Romică Vărvăruc, Dorel Ungureanu, Cătălin Dragoş Cojocariu, Dorin Bejinaru, Dragoş Claudiu Axinia, Angela Ivănuşcă, Laurenţiu Axinte, Mihai Aonicesei, Petru Vărvăruc, Mirela Câniparu, Romică Vărvăruc, Florin Adochiţei, Otilia Brichisală, Costel Viorel Moscalu, Claudiu Fandache, Cezar Marian Vasiliu, Bogdan Serediuc, Narcisa Miţosu,  Iulia Cîniparu, Roxana Hofman, Bogdan Vărvăruc, Emil Rotaru, Narcis Constantin Baltariu, Vlad Coteață;

Economişti: Stelian Daniliuc, Timică Baltaru, Doina Cojocaru, Dumitru Miţosu, Lucia Munteanu, Elena Şâc, Dan Alupoaie, Ovidiu Brichisală, Anca Serediuc, Ana Şâc, Cristina Alupoaei, Ionuţ Vasiliu, Valentin Nichita, Alexandru Budeanu, Oana Popovici, Petru Baltariu, Oana Matei (Tudor), Ioana Alexandra Ursuleanu, Mirela Vasiliu, Sebastian Ștefan Cânipariu, Lăcrămioara Ruginosu, Gabriela Daniliuc (Căldăruș), Mihai Tudor, Cosmin Daniliuc, Teodor Harabagiu;

Informaticieni: Bogdan Augustin Axinia, Maria Anghelache;

Psihologi: Laura Rotaru, Alina Enăchescu, Anca Harabagiu;

Jurnalişti: Florin Constantin Murariu;

Analişti politici: Ştefan Cătălin Hailă;

Birotică şi administraţie publică:  Maria Vasiliu, Corina  Tamara Serediuc, Valerian Vărvăruc, Carolina Ocu (Pricop), Octavian Sorohan, Cristian Vasiliu;.

Ofiţeri: Gheorghe Fediuc, Dumitru Fediuc, Florea Murariu, Grigore Murariu, Gheorghe Palaghia, Constantin Daniliuc, Constantin Anghelache, Constantin Budeanu, Constantin Struţuc, Costache Chirecuţ, Mihai Palaghia, Gelu Corneliu Serediuc, Constantin Palaghia, Dan Hailă, Dan Bujoi, Adrian Bărbieru, Vasile Alexa, Ilie Iurieţ, Nicolae Oniciuc, Mihai Iuraşog, Dorel Iuraşog, Ioan Marcu, Dragoş Claudiu Axinia, Savel Iurieţ, Bogdan Gheorghiţanu, Bogdan Martiniuc;

Asistenţi medicali generalişti licenţiaţi: Mihai Matei, Mirela Iuraşog, Viorel Matei;.

Asistenţi sociali licenţiaţi: Mihaela Oniciuc (Vlascu), Diana Asandei; 

 Din lista de mai sus rezultă că 235 de absolvenţi ai Şcolii Corni au făcut studii superioare în diferite domenii ale activităţilor economice, sociale, pedagogice, culturale, juridice, medicale, politice, administrative, apărare şi securitate naţională, după cum urmează: profesori: 72, preoţi ortodoxi: 6, pastori. – creştini după evanghelie: 1,  pictori bisericeşti: 1,  pictori: 1,  medici: 13,  jurişti: 13, ingineri şi subingineri: 59, economişti: 25, informaticieni: 2,  psihologi: 3,  jurnalişti: 1,  analişti politici: 1, birotică şi administraţie: 6,  ofiţeri: 26,  asistenţi medicali licenţiaţi: 3, asistenţi sociali licenţiaţi: 2.

 

6.2. Cu studii postliceale

 

Educatoare şi învăţători: Ioan Dăscălescu, Elena Dăscălescu, Dumitru Matei, Ioan Oboroceanu, Aglaia Constantinescu, Ioan Oniciuc, Ilie Daniliuc, Gheorghe Crap, Constantin Babii, Aglaia Simionescu, Maria Scutelnicu, Petru Babii, Elena Babii, Letiţia Matei (Țâmpău), Elena Iraşog, Elena Belciug (Popovici), Constantin Siminiceanu, Virginia Oniciuc (Gârjoi), Teodora Brânzac, Gheorghe Radu Nechita, Gloria Rodica Matei (Cojocariu), Veronica Miţosu (Oniciuc), Elena Chelaru (Agavriloaie/Vărvăruc), Dorica Matei, Maria Oniciuc, Adriana Crap (Nechita), Maria Fediuc, Silvia Mărgineanu (Câniparu), Eugen Oniciuc, Carmen Jitaru, Constantin Oboroceanu, Amalia Ştefancu Muraru), Iulia Oboroceanu (Lupu), Camelia Oniciuc, Anca Serediuc, Cristina Alupoaei, Elena Budeanu (Bărbieru), Felicia Toma, Maria Anghelache (Martiniuc), Dorina Murariu (Ocu), Mihaela Cojocariu (Șurubaru), Luminiţa Pricop (Oniciuc), Elena Brânzac (Gheorghiţanu), Manuela Brînzac, Robert Andrian, Elena Daniela Budeanu, Lăcrămioara Ruginosu, Daniela Mitoşeru, Ioana Vasilica Andrian;.

Tehnicieni silvici: Ramiro Petru Matei, Constantin Enăşescu, Gheorghe Ursuleanu, Ioan Budeanu, Constantin Iureţ din Corni;

Asistenţi medicali şi farmacişti: Maria Burghelea, Elena Chelaru (Straton), Aurel Murariu, Valerian Rotaru, Anicuţa Ursuleanu, Viorica Lupu, Anicuţa Hănţăscu (Siminiceanu), Ana Pânzaru (Corduneanu), Sanda Iuraşog, Aurica Fediuc, Mihai Matei, Lăcrămioara Muraru, Lăcrămioara Axinte, Mirela Iuraşog, Brânduşa Lupu (Oniciuc), Lăcrămioara Săcrieru (Şfaiţer), Brânduşa Oboroceanu, Cătălina Mihaela Cojocariu (Bucătaru),  Carmen Martiniuc, Viorel Matei, Elena Iurieţ (Gavriliuc), Mihaela Ilincuţa (Iurac), Dragoş Şfaiţer, Luminiţa Huşman, Cristina Chelsiu, Simona Oboroceanu, Marta Monica Cotiaţă, Anca Maria Fediucel;

Contabili: Gheorghe Pânzaru, Veronica Pânzaru (Olariu), Mihai Mărgineanu, Aurelia Cojocaru, Elena Lupu (Rotaru), Elena Babii (Moldovan), Verginica Baltaru (Roman), Vlad Iuraşog, Marieta Belciug, Miea Fediuc;

Subofiţeri şi maiştri militari: Ilie Fediuc, Mihai Daniliuc, Aurel Miţosu, Savel Iurieţ, Lucel Enăchescu, Sandu Iraşog, Mircea Iraşog, Gheorghiţă Iuraşog, Toader Melintioi, Cristian Lupu, Emil Şfaiţer, Ioan Câniparu, Ioan Hănţescu, Petrică Oniciuc, Ioan Hănţescu, Constantin Mărgineanu, Călin Oboroceanu, Eusebiu Martiniuc, Marius Ştefan;

 Şefi de tren şi impegaţi de mişcare: Lucel Murariu, Lorică Paveliuc, Radu Chelaru, Ştefan Chelaru, Petru Saucă, Mitică Martiniuc;

Coregrafi: Mihai Fediuc, Ioan Leonte;

Pictori (cu studii medii): Ştefan Bilibău.

Din această listă rezultă că, un număr de 120 absolvenţi ai şcolii din Corni au urmat şcoli postliceale, după cum urmează: educatoare şi învăţători: 49,  tehnicieni silvici: 5, asistenţi medicali şi farmacişti: 28,  contabili: 10, subofiţeri şi maiştri militari: 19, şefi de tren şi impegaţi de mişcare: 6, coregrafi: 2,  pictori cu studii medii: 1.

La sfârșitul acestei teme vom prezenta câteva concluzii. Orice școală gimnazială din țara noastră este apreciată de organele de conducere superioare  și de comunitatea locală prin performanțele și produsele ei. Prezenta comunicare și-a propus și în mare parte cred că a reușit să sublinieze performanțele și rezultatele de excepție obținute în cei 155 de ani de existență, rod al eforturilor, prestației și contribuției personalului didactic local și de adopție. Prin rezultatele respective, Școala din Corni se situează între unitățile de învățământ fruntașe din spațiul rural botoșănean.

 

 

 

 7. Accesul la învățământul superior a absolvenților Școlii Corni

 

Un indicator care argumentează poziția Școlii Corni pe un loc fruntaș la nivelul județului este accesul absolvenților din învățământul gimnazial la învățământul liceal, postliceal, de maiștri și superior. Acest lucru îl vom sublinia  cu rezultatele din doi ani universitari din ultimul deceniu.

În anul universitar 2015-2016, cei 33 de studenţi din satul Corni erau înscriși și urmau cursurile la următoarele universităţi:

- Univ. Al. I. Cuza Iaşi – 12;

- Univ. Ştefan cl Mare Suceava – 10;

- Univ. de Medicină Iaşi – 3;

- Univ. Gh. Asachi Iaşi – 1;

- Univ. București - 1;

- Univ. Babeş Bolyai Cluj-Napoca – 1;

- Univ. Spiru Haret Bucureşti – 1;

- Facultatea de Teologie Bucureşti – 1;

- Academia de Poliţie Bucureşti – 1;

- Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași – 1;

- Universitatea Politehnică București -1.

Situaţia statistică a facultăţilor urmate de cei 33 de studenţi era următoarea:  știinţe economice – 8 geografie – 4, medicină – 3, litere (limbi străine) – 3,  știinţe ale educaţiei – 3, drept – 2, mecanică – 2, teologie – 1, litere şi comunicare – 1, matematică informatică – 1, electronică – 1,  administraţie publică – 1,  poliţie – 1, științe agricole și medicină veterinară – 1, și silvicultură – 1.

În anul universitar 2020-2021 sunt înscriși  și urmează cursurile următorii 2 masteranzi și 24 studenți:

-          Camelia Sorohan – masterand, Universitatea Al. I. Cuza Iași;

-          Oana Matei (Tudor) – masterand, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

-          Vlad Sofa – student, Facultatea de Teologie București;

-          Iustin Loghin – student, Universitatea de Medicină Iași;

-          Elena Vărvăruc – studentă, Universitatea de Medicină Iași;

-          Denisa Belciug – studentă, Universitatea de Medicină Iași;

-          Cătălin Fediuc– student, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Informatică;

-          Camelia Curcan – studentă, Facultatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași;

-          Valerica  Elena Sorohan – studentă, Universitatea A.I. Cuza Iași, Facultatea de Drept;

-          Andrei Viziteu  - student la Facultatea de Inginerie Mecanică,   Universitatea Ștefan cel Mare Suceava;

-          Ema Aonicesei – studentă la  Facultatea de Științe Economice, Universitatea Al. I. Cuza  Iasi;

-          Raluca Elena Oniciuc– studentă, Universitatea de Medicină Iași;

-          Roxana Vărvăruc– studentă, Facultatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași;

-          Yasmine Oniciuc– studentă,  Facultatea de Biologie, Universitatea  Babeș Bolyai Cluj Napoca;

-          Maria  Pînzaru, studentă, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Drept;

-          Otilia Oniciuc– studentă,  Facultatea de Litere, Universitatea Al. I. Cuza Iași;

-          Debora Iurașog – studentă, Facultatea de Științe Economice, Universitatea Al. I. Cuza Iași;

-          Mădălina Gaidur – studentă, Universitatea Al. I. Cuza Iași, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor.;

-          Ofelia Adochiței –Universitatea de Medicină Iași;

-          Lăcrămioara Harabagiu – Facultatea Geografia turismului, Universitatea Ștefan cel Mare  Suceava;

-          Irina Iuriet – Administrație publică Universitatea AL.I.Cuza Iasi;

-          Iuliana Ungureanu – Istorie- Geografie, Universitatea Ștefan cel Mare  Suceava;

-          Elvis Sorohan – Facultatea de Inginerie Mecanică, Universitatea Politehnică Gh. Asachi Iasi;

-          Elena Darie, studentă, Facultatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași.;

-          Florin Petru Iurac– Facultatea Biotehnologia Utilajelor –Universitatea de Șt6iințe Agricole și Medicină veterinară   Iași;

-          Alexandru Fediuc - Facultatea de Construcții, Universitatea Politehnică Gh. Asachi Iasi.

Din cele prezentate în această retrospectivă aniversară rezultă că Școala Corni în cei 155 ani de existență a produs un număr însemnat de personalități de marcă și oameni ai muncii pentru toate domeniile de activitate din comunitate și alte localități din țara noastră și diasporă. Multe sau puține, prin origine sau adopție și trudă statornică, acestea își ocupă locul binemeritat în conștiința și memoria colectivă a comunității locale, precum și în lucrările apărute despre spațiul geografic și istoric local.

În încheierea  acestui articol este o îndatorire de onoare  a autorului de a mulțumi d-lui  prof. Alexandru Vasiliu pentru informațiile oferite pentru perioada 2016-2020 și pentru tehnoredactarea finală a acestui articol.

 

Prof. Constantin Cojocariu, pensionar, cetățean de onoare al comunei Corni, membru al consiliului director al Societății Scriitorilor Botoșăneni Mihai Eminescu, redactor al Revistei Memento Mori.